Anafilaxia este o urgență medicală extremă, cu potențial fatal în mai puțin de o oră de la debut. Recunoașterea rapidă a criteriilor clinice și administrarea imediată a adrenalinei intramusculare sunt esențiale în practica oricărui medic de familie, salvând literalmente viața pacientului înainte de sosirea echipajului de urgență.
Anafilaxia este o reacție alergică acută, cu manifestări sistemice severe și potențial fatal, produsă prin eliberarea masivă a mediatorilor inflamației alergice din mastocite și bazofile.
Prevalența pe parcursul vieții este estimată la 0,05-2% în SUA și până la 3% în Europa. Multe cazuri rămân nediagnosticate din cauza dificultăților de recunoaștere și confirmare a diagnosticului.
Cele mai frecvente cauze de anafilaxie sunt medicamentele, alimentele și înțepăturile de insecte (albine, viespi). În aproximativ 20% din cazuri, factorul declanșator nu poate fi identificat, fiind considerate anafilaxii idiopatice.
Factorii individuali agravanți includ patologia asociată (boli cardiovasculare, dermatită atopică, astm necontrolat, boli mastocitare), medicația concomitentă (AINS, IECA) și lipsa accesului la asistență medicală. Atopia se asociază cu un risc crescut de anafilaxie.
Conform ghidului WAO 2020, diagnosticul de anafilaxie este probabil atunci când este îndeplinit unul dintre următoarele trei criterii clinice:
Dozarea triptazei serice în primele ore de la debut este un marker biologic util pentru confirmarea diagnosticului, fiind crescută în special în formele severe.
| Gradul I | Gradul II | Gradul III | Gradul IV | Gradul V |
|---|---|---|---|---|
Semne/simptome sugestive pentru afectarea unui organ
| Semne/simptome sugestive pentru afectarea ≥2 organe menționate la gradul 1 |
|
|
|
Un pacient de 35 de ani se prezintă la cabinet cu erupție urticariană generalizată și wheezing, apărute la 15 minute după ce a fost înțepat de o albină. Tensiunea arterială este 120/80 mmHg. Care dintre următoarele afirmații este corectă conform criteriilor WAO 2020?
Diagnosticul diferențial al anafilaxiei include o gamă largă de afecțiuni cu manifestări similare, care pot mima un tablou alergic sever:
Un tânăr de 20 de ani devine brusc palid, transpirat și acuză vertij imediat după ce i se recoltează sânge pentru analize. Tensiunea arterială scade tranzitoriu, dar își revine spontan în câteva minute în decubit dorsal. Nu prezintă prurit sau dispnee. Care este cel mai probabil diagnostic?
Anafilaxia are un debut și o evoluție rapide, de obicei în decurs de o oră de la contactul cu alergenul. Aproximativ jumătate dintre decese apar în prima oră, morbiditatea majoră fiind cauzată de obstrucția căilor respiratorii și colapsul cardio-vascular.
Există cazuri de reacții anafilactice bifazice (incidență până la 20%), care pot reapărea după 4-12 ore de la primele simptome și pot fi mai severe. Riscul crește dacă administrarea de adrenalină este tardivă sau în doze insuficiente și în lipsa corticoterapiei.
Abordarea terapeutică de urgență impune întreruperea imediată a contactului cu alergenul și respectarea algoritmului ABCDE (Airway, Breathing, Circulation, Disability, Exposure).
Medicamentul de elecție este adrenalina, administrată tuturor pacienților cu anafilaxie instalată sau cu risc. Doza recomandată este de 0,01 ml/kg corp din soluția 1/1000.
Pentru pacienții cu risc, forma cea mai ușor de administrat este adrenalina autoinjectabilă (EpiPen, AnaPen), preferabil intramuscular la nivelul coapsei. Dozele sunt de 0,3 mg la ADULT și 0,15 mg la COPIL. În caz de edem laringian, se poate administra și inhalator prin nebulizare (doză 2-5 ml, 1 mg/ml), pe lângă calea intramusculară.
Pacientul cu anafilaxie trebuie supravegheat cel puțin 24 de ore din cauza riscului major de recidivă (reacții bifazice).
O pacientă de 25 de ani dezvoltă brusc edem facial, stridor și hipotensiune (80/50 mmHg) la scurt timp după administrarea unei doze de amoxicilină. Care este prima și cea mai importantă măsură terapeutică?
Recomandările din sursele pentru examenul de specialitate sunt perfect aliniate cu ghidurile internaționale actuale (precum WAO 2020 și EAACI 2021). Adrenalina intramusculară rămâne pilonul central, incontestabil, al tratamentului de urgență.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Surse verificate:
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Se poate afirma despre anafilaxie că:
Sunt cauze ale anafilaxiei:
Sunt factori de risc pentru anafilaxia severă:
Sunt adevărate următoarele informații:
NU sunt criterii de diagnostic pentru anafilaxia (criteriul 1 WAO 2020):
Sunt utile în diagnosticul anafilaxiei:
Despre stadializarea anafilaxiei conform WAO 2020 se poate spune că:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre diagnosticul diferențial al anafilaxiei:
NU sunt complicații ale anafilaxiei:
Despre reacțiile anafilactice bifazice se poate spune că:
Sunt indicate în tratamentul anafilaxiei instalate:
NU se poate afirma despre adrenalina autoinjectabilă în anafilaxie că:
Despre managementul pe termen lung al pacientului cu antecedente de anafilaxie NU se poate spune că:
Sunt manifestări clinice ale anafilaxiei (criteriul 2 WAO 2020):
Pacient 35 ani, fără antecedente alergice cunoscute, primește prima doză de amoxicilină pentru o infecție respiratorie. La 20 minute apare prurit generalizat, urticarie difuză, dispnee cu wheezing și hipotensiune (TA 80/50 mmHg). Care este medicamentul de primă intenție?
Pacientă 28 ani, cu astm bronșic necontrolat și tratament cronic cu AINS pentru poliartrită, este înțepată de o viespe. La 10 minute prezintă edem al buzelor și limbii, stridor inspirator și TA 70/40 mmHg. Care este gradul de severitate al anafilaxiei conform clasificării WAO 2020?
Pacient 55 ani, hipertensiv, în tratament cu enalapril, prezintă după o puncție venoasă paloare bruscă, transpirații profuze, vertij și pierderea cunoștinței. Revenirea este spontană în câteva minute. Nu prezintă prurit, dispnee sau cianoză. Care este cel mai probabil diagnostic?
Pacient 42 ani, cunoscut cu alergie la arahide, participă la o petrecere și consumă accidental un desert care conținea arahide. La aproximativ 15 minute prezintă prurit palmar și plantar, urticarie generalizată, edem al buzelor, crampe abdominale intense și vărsături. La examinare: TA 95/60 mmHg, FC 118/min, SpO2 94%, wheezing bilateral la auscultație. Pacientul are asupra sa un EpiPen 0,3 mg. Medicul de familie sosit la fața locului constată tabloul clinic descris. Care sunt atitudinile corecte în această situație?
Pacientă 67 ani, cu insuficiență cardiacă cronică și tratament cu ramipril și bisoprolol, este adusă la cabinet după ce a consumat fructe de mare la restaurant. Prezintă: urticarie generalizată, angioedem facial, dispnee severă cu stridor, TA 75/45 mmHg, FC 58/min. Fiica pacientei menționează că aceasta a mai avut o reacție similară acum 2 ani, mai ușoară, după consum de creveți. Medicul de familie evaluează situația. Care afirmații sunt corecte referitor la această pacientă?
Pacient 19 ani, student, fără antecedente alergice cunoscute, se prezintă la medicul de familie la 3 zile după un episod de urticarie generalizată, edem al buzelor, dispnee și amețeală apărute la 30 minute după administrarea unui antibiotic (ampicilină) pentru o angină. Episodul a cedat spontan după aproximativ 2 ore. Pacientul nu a primit adrenalină. Medicul de familie dorește să stabilească planul de management pe termen lung. Care sunt măsurile corecte?
Adrenalina, administrată intramuscular la nivelul feței antero-laterale a coapsei.
0,3 mg (din soluția 1/1000).
Triptaza serică.
Reapariția simptomelor severe la 4-12 ore de la rezoluția inițială, necesitând monitorizarea pacientului timp de 24 de ore.
Medicamentele (ex. betalactamice, AINS), alimentele și înțepăturile de insecte.
Sincopa prezintă paloare și transpirații (fără prurit/urticarie) și lipsesc simptomele respiratorii, cu o revenire rapidă spontană.