Hemoragia digestivă superioară

Hemoragia digestivă superioară

Definiție și manifestări clinice · Diagnostic diferențial · Clasificare etiologică · Diagnostic etiologic și clinic
De ce contează

Hemoragia digestivă superioară este o urgență medicală majoră, unde recunoașterea rapidă și intervenția corectă dictează supraviețuirea pacientului. Diferențierea promptă a sursei sângerării și inițierea măsurilor de stabilizare previn șocul hipovolemic și anemia acută, condiții cu risc vital iminent în practica de cabinet.

Definiție și manifestări clinice

Hemoragiile digestive superioare (HDS) cuprind sângerări ale tubului digestiv cu sursa situată în porțiunea proximală (esofag, stomac, duoden până la unghiul Treitz). Acestea se exteriorizează clinic prin hematemeză și/sau melenă.

Comparație
Forme de exteriorizare a sângerării
Hematemeză
  • Cale de eliminare: Evacuare prin vărsătură
  • Aspect: Sânge roșu cu cheaguri sau negricios (aspect de zaț de cafea)
  • Origine: Esofagiană și/sau gastrică
  • Semnificație: Indică o sângerare mare și în ritm rapid
Melenă
  • Cale de eliminare: Eliminare prin scaun
  • Aspect: Sânge digerat, negru, lucios, lipicios (aspect de păcură), miros de gudron
  • Origine: HDS (dacă e precedată de hematemeză) sau HDI (dacă apare izolată)
  • Semnificație: Sângele a stagnat suficient pentru a fi digerat

Hemoragiile digestive inferioare (HDI) reprezintă pierderea de sânge din tractul gastro-intestinal situată distal de unghiul Treitz. Cele mai frecvente cauze sunt boala diverticulară, colita, polipii adenomatoși și neoplaziile. Se exteriorizează prin melenă sau hematochezie (sânge roșu cu cheaguri gelatinoase, apărut când un tranzit intestinal accelerat nu permite digestia sângelui).

Risc vital în HDS

În cazul unei HDS importante, tabloul clinic este dominat de hipotensiune arterială și anemie acută, cu apariția șocului hipovolemic și risc major de deces. Evoluția depinde strict de cantitatea și ritmul pierderii de sânge.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient de 65 de ani se prezintă la camera de gardă relatând eliminarea de scaune moi, negre, lucioase, cu miros extrem de neplăcut, asemănătoare păcurii. Afirmă că are dureri epigastrice de o lună. Care este semnificația cea mai probabilă a acestui aspect al scaunului?

A Sângerare activă din diverticuli colonici.
Greșit — GREȘIT — Sângerarea diverticulară produce de obicei hematochezie (sânge roșu), fiind o hemoragie digestivă inferioară.
B Sânge digerat provenit din porțiunea superioară a tubului digestiv.
Corect — CORECT — Descrierea corespunde melenei, care indică stagnarea și digestia sângelui, cel mai adesea având o sursă superioară (HDS).
C Consum recent și abundent de spanac sau preparate cu fier.
Greșit — GREȘIT — Deși fierul și spanacul dau scaune negre, acestea nu sunt moi, lucioase și nu au mirosul caracteristic de gudron al melenei.
D Sângerare masivă cu tranzit accelerat din etajul inferior.
Greșit — GREȘIT — Sângerarea masivă cu tranzit accelerat nu permite digestia sângelui, ducând la eliminarea de sânge roșu (hematochezie).
E Sângerare hemoroidală internă.
Greșit — GREȘIT — Sângerarea hemoroidală se prezintă tipic cu sânge roșu proaspăt la sfârșitul defecației, nu cu melenă.

Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial al hematemezei
  • Epistaxisul de deglutiție
  • Hemoptizia
  • Hemoragia buco-faringiană
  • Vărsătura bilioasă
Diagnosticul diferențial al melenei (scaun negru non-hemoragic)
  • Terapia orală: preparate cu fier, cărbune sau bismut
  • Alimentația: consumul de cafea, măsline sau spanac

Clasificare etiologică

Tabelul 1
Cauzele HDS
Nr.CauzaAfectiune
1Boli ale tractului digestiv
  • Boli ale esofagului:
  • varicele esofagiene în cadrul hipertensiunii portale din ciroza hepatică
  • hernia gastrică transhiatală
  • esofagita de reflux
  • ulcerul esofagian
  • tumori benigne esofagiene
  • tumori maligne esofagiene
  • sindrom Mallory-Weiss
  • Boli ale stomacului:
  • ulcer cronic
  • gastrită erozivă
  • gastropatie portală
  • tumori benigne ale stomacului
  • carcinomul gastric
  • stomac operat
  • Boli ale duodenului:
  • duodenite acute
  • ulcer duodenal
  • diverticuloză
2Boli ale organelor de vecinătate
  • Boli ale ficatului:
  • hipertensiunea portală
  • Boli ale tractului biliar:
  • hemobilia
  • tumori ale ampulei Vater
  • Boli ale pancreasului:
  • pancreatita acută sau cronică
  • cancerul de pancreas
  • schwanoame
  • pseudochist pancreatic
3Boli generale extra-digestive
  • insuficiența cardiacă
  • feocromocitomul
  • colagenozele
  • uremia
4Boli ale sângelui
  • discrazii sanguine ce apar în coagulopatii, trombocitopenii, hemofilie
  • leucemie
  • CID
  • hemopatii maligne cu fibrinoliză
5Boli ale vaselor
  • teleangiectazia hemoragică ereditară (boala Osler-Weber-Rendu)
  • disecția de anevrism aortic, de arteră splenică sau hepatică la nivelul tubului digestiv
6Alte cauze
  • utilizarea cronică de antiinflamatoare non-steroidiene
  • iatrogen postterapie cu anticoagulante, antiagregante sau trombolitice
Tabelul 2
Cauzele HDI
HDS
Diverticuloză
Carcinom gastro-intestinal
Angiodisplazie
Malformații arterio-venoase
Ischemie mezenterică
Colită ischemică
Diverticul Meckel
Hemoroizi
Colită infecțioasă
Boală inflamatorie intestinală
Polipi
Colită radică
Ulcere rectale
Traumă
Corpi străini
Carcinom
Locuri de puncție-biopsie la nivelul prostatei
Endometrioză
Leziuni Dieulafoy
Varice colonice
Encefalopatie hipertensivă portală

Diagnostic etiologic și clinic

Diagnosticul etiologic reiese frecvent din anamneză, examen clinic și investigații țintite, identificând cauze precum ulcerul gastric, ciroza hepatică, bolile hematologice sau consumul de medicamente antiinflamatoare.

Semne clinice orientative
  • Stigmatele cirozei: icter, hiperemie facială, eritem palmar, hepatomegalie, splenomegalie, ascită
  • Diateză hemoragică: peteșii sau echimoze
  • Cancer gastric sau anevrism de aortă: semne de impregnare neoplazică, masă tumorală palpabilă epigastric

Explorări paraclinice

Analize de sânge utile
  • Hemoleucograma: hemoglobina este scăzută; hematocritul este inițial nemodificat, dar scade după cel puțin 30 de minute de la debutul sângerării; poate apărea leucocitoză pasageră (creșterea neutrofilelor).
  • Funcția hepatică: transaminaze, bilirubinemie, proteinemie cu electroforeză, sideremie, fosfatază alcalină (apreciază răsunetul sângerării asupra ficatului).
  • Funcția renală: ureea și creatinina sunt constant crescute; ionograma evidențiază alterările organice secundare hipovolemiei.
  • Echilibrul acido-bazic: evidențiază frecvent acidoza metabolică ce însoțește șocul hemoragic și insuficiența renală acută.
  • Teste de coagulare: timpul Quick, timpul Howel și fibrinogenul sunt modificate. Tulburările preexistente se agravează, iar coagulopatia de diluție trebuie identificată și tratată prompt.

Endoscopia digestivă superioară este esențială atât în scop diagnostic (identificarea sursei și intensității), cât și terapeutic (hemostaza endoscopică). Angiografia selectivă (trunchi celiac / arteră mezenterică superioară) este utilă pentru depistarea malformațiilor sau tumorilor vasculare și realizarea hemostazei prin embolizare selectivă.

Rolul sondei nazogastrice

Montarea unei sonde nazogastrice cu lavaj precoce scade timpul necesar până la efectuarea endoscopiei. Aceasta confirmă diagnosticul de HDS și ajută la stratificarea riscului pacientului.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient cu suspiciune de HDS severă este evaluat biologic la 15 minute de la debutul sângerării masive. Care dintre următoarele modificări de laborator este cel mai probabil să fie prezentă în acest stadiu inițial?

A Scăderea severă a hematocritului.
Greșit — GREȘIT — Hematocritul rămâne inițial nemodificat, deoarece se pierde sânge integral. Scăderea apare după cel puțin 30 de minute, odată cu hemodiluția.
B Creșterea constantă a ureei și creatininei.
Corect — CORECT — Ureea și creatinina sunt constant crescute în HDS din cauza hipovolemiei și a absorbției produșilor de degradare a sângelui din intestin.
C Trombocitopenie severă de consum.
Greșit — GREȘIT — Trombocitopenia nu este o modificare precoce obligatorie, cu excepția cazului în care pacientul are o ciroză preexistentă severă.
D Scăderea marcată a numărului de leucocite.
Greșit — GREȘIT — Din contră, în HDS poate apărea o leucocitoză pasageră (creșterea neutrofilelor) ca răspuns la stresul acut.
E Alcaloză metabolică severă.
Greșit — GREȘIT — Șocul hemoragic și insuficiența renală acută secundară sunt însoțite frecvent de acidoză metabolică, nu alcaloză.

Aprecierea gravității

Gravitatea unei hemoragii depinde de cantitatea de sânge pierdut, ritmul pierderilor, repetarea sângerării și posibilitățile de compensare ale organismului (care sunt deteriorate la vârstnici, cirotici, pacienți neoplazici sau cu boli sistemice).

Tabelul 3
Aprecierea gravității hemoragiei
glisează lateral
ParametrulForma de hemoragie digestivă superioară
UșoarăMedieGravă
Pierderea de sânge ca urmare a HDS< 500 ml de sângeÎntre 500-1500 ml de sânge
  • Între 1500-2500 ml de sânge
AVnormalătahicardie <100 bătăi/minut
  • > 120 bătăi/minut
TAnormală>100 mmHg
  • < 100 mmHg
Diurezanormalătendință la scădere
  • oligurie
Alte fenomenemodificări hemodinamice minorepoate să apară lipotimie în ortostatism
  • tegumente reci, umede, palide
  • cianoză periferică
  • dispnee cu tahipnee
  • buze uscate, sete
  • facies palid, cu privire în gol
  • alterarea stării de conștiență: anxietate, agitație, obnubilare, comă
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient cu hematemeză prezintă la examinare o tensiune arterială de 90/60 mmHg, o frecvență cardiacă de 125 bătăi/minut, tegumente reci și oligurie. Cum se clasifică forma de hemoragie digestivă superioară conform acestor parametri clinici?

A Hemoragie ușoară.
Greșit — GREȘIT — Hemoragia ușoară se caracterizează prin TA și AV normale, cu pierderi sub 500 ml.
B Hemoragie medie.
Greșit — GREȘIT — În hemoragia medie, deși apare tahicardia (sub 100 bpm), TA se menține peste 100 mmHg.
C Hemoragie gravă.
Corect — CORECT — Tahicardia peste 120 bpm, TA sub 100 mmHg, oliguria și tegumentele reci indică o formă gravă, cu pierderi estimate între 1500-2500 ml.
D Hemoragie cronică compensată.
Greșit — GREȘIT — Tabloul clinic descrie un șoc hipovolemic acut decompensat, nu o sângerare cronică.
E Hemoragie ocultă.
Greșit — GREȘIT — Hemoragia ocultă este asimptomatică hemodinamic și se depistează doar prin teste de laborator (ex. hemoragii oculte în scaun).

Conduita terapeutică

Măsuri de primă intenție și stabilizare
  • Oprirea alimentației: se sistează complet alimentația orală.
  • Poziționare: capul bolnavului va fi așezat într-o parte pentru a reduce riscul aspirației lichidului de vărsătură.
  • Repaus fizic: obligatoriu, deoarece efortul fizic poate accentua hemoragia și complica evoluția.
  • Monitorizare locală: sângele eliminat va fi strâns într-un vas; se curăță cavitatea orală în caz de hematemeză.
  • Evaluare inițială: se apreciază gravitatea hemoragiei și se analizează contextul clinic (antecedente de ulcer, ciroză, ingestie de corozive sau AINS).
  • Hemostatice i.m.: se administrează vitamina K, venostat, etamsilat sau soluții cu calciu.
  • Reechilibrare volemică: se administrează perfuzii cu glucoză 5%, ser fiziologic și Ringer pentru restabilirea tensiunii arteriale.
  • Tratament patogenic: administrare parenterală de inhibitori ai pompei de protoni (Controloc 80 mg i.v.).
  • Transport: bolnavul va fi transportat de urgență la spital cu ambulanța pentru stabilirea etiologiei, endoscopie și tratament etiologic.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Managementul hemoragiei digestive superioare a evoluat semnificativ, ghidurile actuale precum ESGE 2021 punând accent pe stratificarea obiectivă a riscului și pe intervenția endoscopică țintită, renunțând la unele practici tradiționale nespecifice.

1. Scoruri de stratificare a riscului

Aprecierea gravității sângerării determină urgența intervenției și decizia de internare sau externare a pacientului. Sursă: ESGE 2021

Comparație
Scoruri de stratificare a riscului
Surse examen
  • Evaluare: Apreciere clinică (volum pierdut, AV, TA, diureză)
  • Decizie externare: Nu este menționat un criteriu clar
ESGE 2021
  • Evaluare: Scoruri validate (Glasgow-Blatchford pre-endoscopic, Rockall post-endoscopic)
  • Decizie externare: GBS = 0 permite externarea precoce în siguranță

2. Rolul sondei nazogastrice

Tradițional, montarea unei sonde nazogastrice era considerată utilă pentru confirmarea sângerării și lavajul stomacului înaintea endoscopiei. Sursă: ESGE 2021

Comparație
Rolul sondei nazogastrice
Surse examen
  • Indicație: Montare precoce cu lavaj pentru a scădea timpul până la endoscopie
  • Beneficiu: Ajută la stratificarea riscului
ESGE 2021
  • Indicație: Nu se mai recomandă de rutină
  • Beneficiu: Nu ameliorează vizibilitatea, nu reduce mortalitatea și poate întârzia endoscopia

3. Utilizarea hemostaticelor nespecifice

Administrarea de medicație hemostatică imediat după prezentare a fost o practică frecventă pentru încercarea de oprire a sângerării. Sursă: ESGE 2021

Comparație
Utilizarea hemostaticelor nespecifice
Surse examen
  • Medicație: Vitamina K, venostat, etamsilat i.m. ca primă intenție
  • Pilon terapeutic: Măsuri farmacologice multiple
ESGE 2021
  • Medicație: Nu se recomandă de rutină în absența coagulopatiei documentate
  • Pilon terapeutic: Endoscopia și IPP în doză mare

4. Momentul optim pentru endoscopie

Endoscopia digestivă superioară este intervenția salvatoare în HDS, dar momentul efectuării ei depinde de stabilitatea pacientului. Sursă: ESGE 2021

Comparație
Momentul optim pentru endoscopie
Surse examen
  • Timing: Esențială, dar fără un interval de timp specificat
  • Urgență extremă: Nespecificat clar
ESGE 2021
  • Timing: În primele 24 de ore pentru pacienții stabili hemodinamic
  • Urgență extremă: Sub 12 ore doar la pacienții instabili sau cu sângerare activă

Sinteză

Principalele schimbări de paradigmă între abordarea clasică și recomandările actuale:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Evaluarea riscului → Se bazează pe scorul Glasgow-Blatchford pre-endoscopic, nu doar pe aprecierea clinică subiectivă.
  • 2
    Sonda nazogastrică → A fost abandonată ca măsură de rutină pentru lavaj și diagnostic.
  • 3
    Tratament farmacologic → Pilonul este reprezentat de IPP în doză mare, renunțându-se la hemostaticele nespecifice (etamsilat).
  • 4
    Momentul endoscopiei → Standardizat la sub 24 de ore pentru pacienții stabili hemodinamic.
Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.