Epistaxisul este o urgență frecventă în practica medicală, variind de la sângerări minore la hemoragii cu risc vital. Managementul corect impune recunoașterea rapidă a cauzelor locale sau sistemice și aplicarea promptă a măsurilor de hemostază, prevenind astfel complicațiile severe precum aspirația traheobronșică sau șocul hemoragic.
Epistaxisul reprezintă hemoragia ce se produce la nivelul narinelor și cavității nazale, survenind în mod particular la nivelul petei vasculare Kisselbach (situată în partea antero-inferioară a septului cartilaginos) sau la nivelul nazofaringelui.
Pata vasculară Kisselbach reprezintă o zonă de anastomoză arterială bogată între ramuri din sistemul carotidian intern și extern, acoperită de o mucoasă subțire și fragilă, expusă direct traumatismelor mecanice și curenților de aer inspirat.
Din punct de vedere etiologic, factorii declanșatori ai hemoragiei nazale se împart în cauze locale (traumatisme, infecții, anomalii vasculare, perforații sau deviații septale, tumori) și cauze generale sau sistemice (hipertensiune arterială, coagulopatii congenitale sau iatrogene, suferințe hepatice, afecțiuni metabolice și infecții sistemice).
| Nr. | Cauză | Afectiune |
|---|---|---|
| 1 | Idiopatic | cauza cea mai frecventă |
| 2 | Traumatic | prin introducerea degetului în nas, umiditate scăzută (cruste aderente) sau a unui corp străin, mai ales în cazul copiilor |
| 3 | Infectie de tract respirator superior |
|
| 4 | Anomalii vasculare |
|
| 5 | Tumori maligne și benigne nazo-sinusale | — |
| 6 | Hipertensiune arterială | — |
| 7 | Coagulopatie |
|
| 8 | Perforație de sept | — |
| 9 | Deviație de sept | una dintre părți este expusă excesiv la aerul cald |
| 10 | Sângerare care provine dintr-un sinus | fractură, tumoră |
| 11 | Endometrioză | endometru ectopic nazal |
| 12 | Afectiuni metabolice | uremie și insuficiență hepatică |
| 13 | Boli ale ficatului |
|
| 14 | Boli infectioase virale sau bacteriene |
|
Un pacient de 65 de ani se prezintă cu sângerare nazală abundentă. La examinare se constată originea hemoragiei la nivelul septului antero-inferior. Care este structura anatomică responsabilă cel mai frecvent pentru această localizare?
Prima etapă a conduitei constă în calmarea bolnavului, acesta fiind așezat pe scaun cu capul poziționat cu bărbia în piept. Se va facilita respirația prin desfacerea cravatei, a gulerului sau a curelei pantalonilor, instruind pacientul să respire pe gură.
Poziționarea capului cu bărbia în piept (înclinat anterior) previne înghițirea sângelui (care induce greață, vărsături și dificultăți în aprecierea volumului sângerării) și scade riscul de aspirație traheobronșică.
În funcție de starea clinică și valorile tensionale, se vor administra sedative, analgezice sau antihipertensive dacă tensiunea arterială este mărită, urmate imediat de aplicarea măsurilor de hemostază locală.
În completarea tratamentului topic, se recurge la administrarea de hemostatice pe cale generală pentru susținerea coagulării și a rezistenței vasculare.
Un tânăr de 20 de ani prezintă un epistaxis idiopatic. Îl așezați pe scaun pentru a iniția manevrele de prim ajutor. Care este poziția corectă a capului recomandată în această situație?
În epistaxisul grav, evaluarea rapidă a stării generale este critică; la nevoie se inițiază resuscitarea cardio-respiratorie în caz de stop cardio-respirator. Până la internarea în spital se aplică aceleași măsuri de bază ca și în epistaxisul benign, asociind hemostază locală avansată și medicație generală.
Dacă epistaxisul nu se oprește după 10-20 de minute de hemostază locală, iar cantitatea de sânge pierdută este mare, bolnavul va fi transportat de urgență la spital.
Efectuați compresiune digitală pentru un epistaxis abundent la un pacient hipertensiv. După cât timp de hemostază locală ineficientă este indicat transferul de urgență la spital?
Managementul epistaxisului a evoluat, iar ghidurile actuale aduc actualizări importante privind hemostaza și profilaxia infecțioasă. Comparativ cu sursele clasice, se remarcă o schimbare de paradigmă în utilizarea antibioticelor și a agenților hemostatici.
Tradițional, menținerea unui tamponament nazal peste 24 de ore impunea administrarea de antibiotice pentru a preveni infecțiile sinusale. Ghidurile moderne reevaluează această practică pe baza lipsei de dovezi clinice solide. Sursă: SFORL 2017
Controlul medical al sângerării implică utilizarea de agenți procoagulanți sau antifibrinolitici. Există o diferență majoră între substanțele predate clasic și cele susținute de medicina bazată pe dovezi. Sursă: Clin Otolaryngol 2016
În concluzie, abordarea modernă a epistaxisului pune accent pe eficiența dovedită și reducerea intervențiilor inutile:
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Materialul de farmacologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de biochimie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
În partea antero-inferioară a septului cartilaginos.
Este o zonă de anastomoză arterială bogată (între sistemul carotidian intern și extern), cu o mucoasă subțire și fragilă, expusă traumatismelor și curenților de aer.
În cauze locale (traumatisme, infecții, tumori, anomalii vasculare) și cauze generale/sistemice (HTA, coagulopatii, boli hepatice/metabolice).
Pacientul stă pe scaun, cu bărbia în piept (capul înclinat anterior).
Previne înghițirea sângelui (care provoacă greață/vărsături) și scade riscul de aspirație traheobronșică.
Timp de 10 minute continuu.
Dacă durata tamponamentului sau a tratamentului local depășește 24 de ore.
Hemoragia nu se oprește după 10-20 de minute de hemostază locală și cantitatea de sânge pierdută este mare.
Poziție semișezândă sau culcat, cu capul puțin ridicat și înclinat în față.