Episodul psihotic acut reprezintă o urgență psihiatrică majoră, fiind responsabil pentru până la 9% din debuturile primare ale psihozelor. Recunoașterea rapidă de către medicul de familie este vitală, deoarece pacienții prezintă frecvent anozognozie și un risc crescut autoagresiv sau heteroagresiv, necesitând direcționare imediată către un serviciu de specialitate.
Tulburarea psihotică acută și tranzitorie reprezintă o urgență psihiatrică caracterizată prin trecerea rapidă de la o stare non-psihotică la o stare psihotică, pe parcursul a maxim 2 săptămâni. Se manifestă printr-un episod temporar de pierdere a contactului cu realitatea (halucinații, idei delirante, gândire dezorganizată), fără a fi precedat de o fază prodromală. Episodul este perfect reversibil, cu revenire completă la nivelul de funcționare premorbid în 1-3 luni. Poate apărea de novo sau ca o decompensare a unei psihoze cronice (schizofrenie, tulburare bipolară).
Din punct de vedere epidemiologic, debutul primar al psihozei se produce în 9% din cazuri printr-o tulburare psihotică acută și tranzitorie. Între 30-50% dintre cazuri reprezintă o tulburare psihotică acută polimorfă cu simptome de schizofrenie. Vârsta de debut se situează între adolescență și perioada de adult, afecțiunea fiind mai frecvent întâlnită la femei.
Episodul psihotic acut poate reprezenta debutul sau decompensarea schizofreniei, dar survine frecvent și în contextul altor afecțiuni sau sub acțiunea unor factori stresanți majori, pe fondul unei vulnerabilități biologice și genetice.
Un pacient de 68 de ani, cunoscut cu boala Parkinson, este adus de familie pentru agitație, idei delirante de persecuție și halucinații auditive instalate brusc în urmă cu 3 zile. Care este cel mai probabil mecanism incriminat în declanșarea episodului?
Simptomatologia se caracterizează printr-un polimorfism accentuat, manifestările putându-se modifica de la o oră la alta și de la o zi la alta. Pacientul prezintă o destructurare a realității cu risc ridicat autoagresiv și heteroagresiv.
Diagnosticul necesită o anamneză completă, evaluare psihiatrică și investigarea stării generale pentru a decela cauzele organice. Se recomandă investigații de laborator (hemoleucogramă, glicemie, ionogramă, funcție renală/hepatică, sumar urină), screening toxicologic, dozări hormonale, CT cerebral, EEG și consulturi interdisciplinare (neurologic, endocrinologic).
O pacientă de 25 de ani prezintă de 5 zile halucinații auditive, idei delirante de grandoare și vorbire dezorganizată, apărute brusc după un accident rutier. Conform criteriilor DSM-V, pentru a menține diagnosticul de tulburare psihotică acută, simptomatologia trebuie să se remită complet în:
Evoluția este de scurtă durată și are un prognostic bun. Remiterea completă se produce în 1-3 luni (conform ICD-10) sau 1 lună (conform DSM-V). În 39-47% din cazuri apar recurențe după 3-4 ani. Dacă simptomatologia persistă peste 2-3 luni, diagnosticul se schimbă în schizofrenie sau altă tulburare cronică.
În primele zile, diagnosticul de certitudine este dificil deoarece durata manifestărilor constituie elementul central de diferențiere. Un diagnostic provizoriu de tulburare acută va fi revizuit dacă simptomele depășesc 1 lună (schizofrenie) sau 3 luni (tulburare delirantă persistentă).
Un tânăr de 22 de ani este adus la camera de gardă prezentând agitație psihomotorie severă, dezorientare temporo-spațială, hipoprosexie și halucinații predominant vizuale (vede insecte pe pereți). Care este cel mai probabil diagnostic de etapă?
Episodul psihotic acut impune spitalizarea pacientului din cauza destructurării realității și a riscului major auto/heteroagresiv. Tratamentul medicamentos este de scurtă durată și se inițiază exclusiv sub supraveghere psihiatrică.
Medicul de familie trebuie să identifice precoce modificările de comportament. Anamneza trebuie formulată într-o manieră ne-amenințătoare pentru a stabili alianța terapeutică. Se investighează detaliat halucinațiile (numărul vocilor, conținutul, caracterul imperativ) și tipul ideilor delirante (persecuție, grandoare, somatic, religios).
Peste 50% dintre pacienți cu episod psihotic acut prezintă anozognozie (incapacitatea de a-și recunoaște propria boală). Din acest motiv, medicul de familie nu trebuie să confrunte direct delirul, ci să interacționeze cu membrii familiei pentru a facilita direcționarea rapidă către un serviciu de psihiatrie.
Un pacient de 30 de ani se prezintă la cabinetul medicului de familie susținând că este urmărit de o agenție guvernamentală. Este agitat, dar neagă orice problemă psihică (anozognozie). Care este atitudinea corectă a medicului de familie?
Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate reflectă fidel criteriile de diagnostic internaționale (ICD-10 și DSM-V) pentru tulburările psihotice acute. Abordarea clinică și managementul de urgență rămân perfect aliniate cu ghidurile actuale de practică psihiatrică.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Sunt adevărate următoarele afirmații despre episodul psihotic acut:
NU sunt cauze ale episodului psihotic acut:
Sunt manifestări clinice ale episodului psihotic acut:
Sunt criterii de diagnostic pentru tulburarea psihotică acută polimorfă fără simptome psihotice (F23.0):
Sunt indicate în tratamentul episodului psihotic acut:
Despre evoluția tulburărilor psihotice acute și tranzitorii se poate spune că:
Sunt adevărate următoarele informații:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre rolul medicului de familie în abordarea episodului psihotic acut:
NU sunt factori de risc pentru declanșarea unui episod psihotic acut:
Sunt manifestări clinice ale episodului psihotic acut:
Sunt criterii de diagnostic pentru tulburarea psihotică scurtă conform DSM-V (298.8):
Despre evaluarea unui episod psihotic acut se poate spune că:
Sunt FALSE următoarele afirmații despre tulburarea psihotică acută schizofrenia-like (F23.2):
NU sunt indicate în tratamentul pacientului agitat cu episod psihotic acut:
Pacientă de 24 de ani este adusă la camera de gardă de familie pentru agitație extremă, perplexitate și halucinații vizuale și auditive care își schimbă tema de la o oră la alta. Simptomele au apărut brusc în urmă cu 3 zile, după decesul tatălui. Nu are istoric psihiatric. Care este cel mai probabil diagnostic inițial?
Un pacient de 35 de ani se prezintă la cabinetul medicului de familie, afirmând că vecinii îi introduc gânduri străine în minte și aude voci care îi ordonă să distrugă mobilierul. Pacientul este calm aparent, dar nu consideră că este bolnav. Care este atitudinea corectă a medicului de familie?
Un pacient de 68 de ani, cunoscut cu boala Parkinson, pentru care primește tratament dopaminergic în doze crescute recent, dezvoltă brusc halucinații vizuale și idei delirante de persecuție. Care este cea mai probabilă cauză a episodului psihotic?
Un tânăr de 22 de ani a fost internat în urmă cu 5 săptămâni pentru un episod psihotic acut caracterizat prin halucinații auditive comentative, idei delirante de persecuție și comportament dezorganizat. La evaluarea actuală, simptomele specifice schizofreniei sunt prezente constant și domină tabloul clinic, fără a se înregistra o remisiune. Diagnosticul inițial a fost de tulburare psihotică acută polimorfă cu simptome de schizofrenie (F23.1). Care este conduita diagnostică adecvată în acest moment?
O pacientă de 30 de ani este adusă cu ambulanța la urgențe psihiatrice. Prezintă agitație psihomotorie severă, acte de violență neprovocate, labilitate emoțională extremă (trece rapid de la extaz la anxietate) și afirmă că este urmărită de o sectă. Simptomele au debutat brusc în urmă cu 48 de ore. Examenul toxicologic și analizele de laborator sunt în limite normale. Care este atitudinea terapeutică imediată cea mai potrivită?
Un student de 20 de ani este adus la camera de gardă prezentând confuzie, agitație, halucinații vizuale terifiante și idei delirante paranoide. Prietenii relatează că simptomele au apărut brusc în timpul unei petreceri unde s-au consumat substanțe necunoscute. Pacientul prezintă tahicardie, midriază și transpirații profuze. Care este cel mai important pas în diagnosticul diferențial al acestui episod psihotic acut?
Maxim 1 lună.
Halucinațiile predominant vizuale.
Anozognozie.
Medicația pentru boala Parkinson.