Îngrijiri paliative

Îngrijiri paliative

Principii generale și comunicare · Aspecte psihoemoționale, depresie și insomnie · Evaluarea durerii · Tratamentul medicamentos al durerii
De ce contează

Îngrijirea paliativă transformă finalul vieții dintr-o perioadă de suferință într-una de demnitate și confort. Pentru medicul de familie, gestionarea durerii terminale și a simptomelor refractare este esențială, având un impact profund atât asupra calității vieții pacientului, cât și asupra echilibrului emoțional al familiei acestuia.

Principii generale și comunicare

Medicina paliativă reprezintă totalitatea îngrijirilor active ale pacienților ale căror afecțiuni nu mai răspund la tratament curativ. Scopul principal este obținerea celei mai bune calități a vieții prin controlul simptomelor și gestionarea aspectelor fizice, psihologice și sociale. Îngrijirea bolnavului în stare terminală este de preferat să se facă la domiciliu sau într-un centru specializat tip hospice.

Resuscitarea cardio-respiratorie

Rata de supraviețuire după resuscitare până la externare este de doar 15%. Cele mai scăzute rate se înregistrează în neoplazii, afecțiuni neurologice, boală cronică de rinichi terminală și septicemie. Pacienții pot solicita ordinul „nu încerca resuscitarea”.

Comunicarea veștilor triste

Pași în comunicare
  • Sinteza datelor: Evaluarea a ceea ce știe pacientul până în acel moment.
  • Informații treptate: Relatare pas cu pas, folosind un limbaj accesibil și evitând impactul dur.
  • Verificarea înțelegerii: Asigurarea că pacientul urmărește și înțelege discuția.
  • Repetarea punctelor cheie: Folosirea de schițe, desene sau exemple din activitatea personală.
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient de 68 de ani cu neoplasm pulmonar metastatic și boală cronică de rinichi terminală intră în stop cardio-respirator. Familia întreabă despre șansele de reușită ale resuscitării.

A Rata de supraviețuire până la externare este de aproximativ 50%.
Greșit — GREȘIT — Supraviețuirea este mult mai mică în populația generală terminală.
B Rata de supraviețuire după resuscitare până la externare este de doar 15%.
Corect — CORECT — Rata de supraviețuire este de doar 15%, iar cele mai scăzute rate sunt tocmai în neoplazii și boala cronică de rinichi terminală.
C Resuscitarea este contraindicată absolut în orice neoplazie.
Greșit — GREȘIT — Nu este o contraindicație absolută legală, dar pacienții pot solicita ordinul „nu încerca resuscitarea”.
D Rata de supraviețuire este de 85% dacă se intervine în primele 5 minute.
Greșit — GREȘIT — Aceasta este o rată nerealistă pentru pacienții cu patologii terminale.
E Pacienții cu boală cronică de rinichi au cele mai mari rate de succes la resuscitare.
Greșit — GREȘIT — Din contră, pacienții cu boală cronică de rinichi terminală au printre cele mai scăzute rate de succes.

Aspecte psihoemoționale, depresie și insomnie

CalculatorCalculator RASS (Agitație-Sedare)
Calculator interactiv — în curând.

În fața morții, pacienții trec prin 5 reacții emoționale (Kubler-Ross): negarea, furia, negocierea, depresia și acceptarea. Depresia din stadiile terminale trebuie diferențiată de evoluția naturală a bolii (care include anorexie, scădere ponderală). Tratamentul medicamentos pentru pacientul cu insomnie, depresie sau agitație include Amitriptilina 25-100 mg seara sau Doxepin 50-150 mg seara. Efectul antidepresiv apare în 7-10 zile.

În formele de depresie cu amprentă psihică se administrează Fluoxetine 20 mg dimineața sau Paroxetine 20-40 mg/zi. Pentru insomnie, se pot utiliza benzodiazepine cu timp scurt de înjumătățire, Zolpidem 10 mg seara, Zopiclone 3,75-7,5 mg sau Cloralhidrat 500 mg. În insomnii rebele sau agitație severă se recurge la Clorpromazină 50 mg i.m..

Evaluarea durerii

Durerea este considerată al cincilea semn vital. Din punct de vedere fiziopatologic, durerea tumorală poate fi nociceptivă (stimularea receptorilor din tegument, oase, viscere) sau neuropatică (leziuni ale nervilor prin compresie sau distrugere). Puseul dureros reprezintă creșterea bruscă a intensității pe un fond de durere controlată, iar durerea incidentă este puseul cu o cauză declanșatoare cunoscută.

Comparație
Clasificarea durerii după evoluție
Durere acută
  • Durată: sub 1 lună
  • Rol: Semnal de alarmă util
  • Etiologie: Cauză identificabilă, tratabilă
  • Clinică: Acompaniată de semne vegetative
Durere cronică
  • Durată: peste 1 lună
  • Rol: Nefolositoare, dăunătoare
  • Etiologie: Cauza nu poate fi înlăturată
  • Clinică: Asociată cu depresie, insomnie, deficit funcțional
Scara de analgezie OMS

Tratamentul se administrează regulat (pentru durerea de fond) + doze la nevoie (1/6 din doza zilnică pentru pusee).

Tabelul 1
Tratamentul analgetic în funcție de intensitatea durerii
Treapta I
Durere ușoară
(VAS <4)
Treapta a II-a
Durere moderată
(4≤VAS <7)
Treapta a III-a
Durere severă
(VAS ≥7)
A.I.N.S. (doza max. variază în funcție de preparat) sau
  • Paracetamol (doza max. 4-6 g)
  • Codeina (doza max. 240-360 mg)
  • DHC (doza max. 240-360 mg)
  • Tramadol (doza max. 400-600 mg)
  • Oxycodon
  • Morfina
  • Metadona
  • Hidromorfon simplu
  • Fentanyl

Tratamentul medicamentos al durerii

Pentru treapta I, Paracetamolul se administrează la adult în doze de 500 mg de 3-4 ori/zi (maxim 4-6 g/zi), fiind contraindicat în insuficiența hepatică. Aspirina are efect analgezic și antiinflamator, doza la adult fiind de 10-15 mg/kgc la 4-6 ore. Pentru treapta a II-a, Tramadolul se inițiază cu 50-100 mg, fără a depăși 400 mg/zi, fiind de 10 ori mai slab decât morfina.

Morfina este medicamentul esențial pentru treapta a III-a și nu are doză maximă, ci doar doză optimă terapeutică. Doza de start pentru pacienții opioid-naivi este de 5-10 mg la 4-6 ore. Titrarea se face cu preparate cu eliberare imediată, crescând dozele cu 30-50%. Trecerea de la administrarea orală la cea subcutanată are o echivalență de 1:2.

Cum gestionăm efectele secundare ale opioidelor?

Constipația necesită mereu asocierea de laxative (ex. Bisacodil 5 mg + Lactuloză). Greața și vărsăturile durează 3-5 zile și se tratează cu Metoclopramid 10 mg sau Haloperidol 0,5-2,5 mg. Somnolența cedează spontan după 3-5 zile, iar depresia respiratorie nu apare la utilizarea corectă.

Tabelul 2
Echivalențele medicamentoase ale morfinei
glisează lateral
Denumire medicamentInterval de administrare (ore)DozăDoză echivalentă de morfină
Paracetamol4-6500 mg2 mg morfină orală
Aspirină4300 mg1 mg morfină orală
Codeină4-630 mg3 mg morfină orală
Dihidrocodeină1230-40 mg3 mg morfină orală
Metadonă8-125 mg7,5 mg morfină orală
Petidină2-3100 mg10 mg morfină orală
Pentazocină4-630 mg parenteral5 mg morfină parenteral
Tramadol4-650 mg parenteral5 mg morfină parenteral
Hidromorfon4-62 mg parenteral14 mg morfină parenteral
Morfina injectabilă4-620 mg parenteral40 mg morfină orală
Analgezice adjuvante
  • Corticoterapia: Utilă în durerea viscerală (distensia capsulei hepatice), scade edemul cerebral.
  • Antidepresive triciclice: Pentru durerea neuropatică pulsatilă (Amitriptilină).
  • Anticonvulsivante: Pentru durerea neuropatică tip junghi (Carbamazepină, Gabapentin).
  • Bifosfonați: Pentru durerea osoasă (Pamidronat 30-90 mg la 3-4 săptămâni).
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient cu neoplasm pancreatic în stadiu terminal prezintă dureri severe (VAS 9), necontrolate de Tramadol. Se decide inițierea tratamentului cu Morfină orală. Pacientul nu a mai primit opioide majore.

A Doza de start recomandată este de 30 mg la 12 ore.
Greșit — GREȘIT — Doza este prea mare pentru un pacient naiv la opioide majore.
B Se inițiază cu 5-10 mg la 4-6 ore, folosind preparate cu eliberare imediată.
Corect — CORECT — La pacienții opioid-naivi, doza de start este de 5-10 mg la 4-6 ore, iar titrarea se face cu preparate cu eliberare imediată.
C Morfina are o doză maximă zilnică de 120 mg.
Greșit — GREȘIT — Morfina nu are o doză maximă plafon, ci doar o doză optimă terapeutică.
D Trecerea la administrarea subcutanată necesită dublarea dozei orale.
Greșit — GREȘIT — Echivalența oral:subcutanat este 1:2, deci doza subcutanată va fi jumătate din cea orală.
E Titrarea se face crescând doza cu maxim 10% la fiecare 24 de ore.
Greșit — GREȘIT — Titrarea se face crescând dozele cu 30-50%.

Managementul dispneei și statusul de performanță

CalculatorCalculator ECOG
Calculator interactiv — în curând.
CalculatorCalculator Karnofsky
Calculator interactiv — în curând.
Tabelul 3
Scala ECOG pentru evaluarea statusului de performanță
GradECOG
0Complet activ; capabil să ducă la bun sfârșit toate activitățile desfășurate înainte de a se îmbolnăvi, fără restricții
1Restricții în îndeplinirea activităților fizice solicitante, dar mobil și capabil să desfășoare munci ușoare/sedentare/de birou
2Mobil și capabil să se îngrijească singur, dar incapabil să muncească; treaz și activ mai mult de 50% din timpul efectiv
3Parțial capabil să se îngrijească singur; peste 50% din timpul efectiv este imobilizat în scaun /fotoliu/la pat
4Complet imobilizat la pat, incapabil de autoîngrijire
5Decedat

Dispneea este un simptom frecvent în stadiile terminale. Prima etapă este tratarea cauzelor reversibile (infecții bacteriene, exacerbare BPOC, revărsat pleural). Măsurile nefarmacologice includ deschiderea ferestrei, folosirea ventilatoarelor și modificarea poziției. În ultimele ore de viață, respirația devine de tip Cheyne-Stokes, iar scopul este doar reducerea secrețiilor, fără administrare de O₂.

Tratamentul farmacologic al dispneei
  • Oxigenoterapie: Recomandată când SaO₂ < 90% și PaO₂ < 55 mmHg.
  • Opioide: Cea mai utilizată clasă. La pacienții naivi se dau 2,5-5 mg oral la nevoie. La cei deja pe tratament, se adaugă 10-30% din doza de la 4 ore.
  • Anxiolitice: Benzodiazepine (Diazepam, Midazolam) sau ISRS pentru scăderea percepției dispneei.
  • Corticosteroizi: Indicați în sindrom de venă cavă superioară, limfangită carcinomatoasă sau obstrucție traheală.
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient aflat în ultimele ore de viață prezintă respirație de tip Cheyne-Stokes și secreții abundente. Familia este îngrijorată și solicită oxigenoterapie.

A Se inițiază oxigenoterapie pe mască cu flux înalt.
Greșit — GREȘIT — Oxigenoterapia nu este indicată în această etapă finală.
B Se administrează oxigen doar dacă SaO2 scade sub 95%.
Greșit — GREȘIT — Pragul general pentru oxigen în dispneea paliativă este sub 90%, dar în ultimele ore nu se mai administrează deloc.
C Scopul în această etapă este doar reducerea secrețiilor, fără administrare de oxigen.
Corect — CORECT — În ultimele ore de viață (respirație Cheyne-Stokes), scopul este exclusiv confortul și reducerea secrețiilor, fără administrare de O2.
D Se recomandă intubarea orotraheală pentru confortul pacientului.
Greșit — GREȘIT — Intubarea este o măsură curativ-intensivă, contraindicată în stadiul terminal.
E Se administrează corticosteroizi intravenos în doze mari.
Greșit — GREȘIT — Corticosteroizii sunt indicați în sindromul de venă cavă superioară sau limfangită, nu pentru respirația agonică.

Controlul simptomelor digestive

Tabelul 4
Factori de risc pentru constipație
glisează lateral
Factori organiciFactori funcționali
Agenți farmacologiciOpiode, anticolinergice, anti-convulsivante, antiemetice, antitusive, antidiareice, anti-parkinsoniene, neuroleptice, antidepressive, fierul, diureticele, agenți chioterapiciDietaAnorexia Reducerea aportului alimentar și lichidian Reducerea fibrelor
Tulburări metaboliceDeshidratarea Hipercalcemia Hipokalemia Uremia Hipotiroidismul Diabetul zaharat - neuropatiaFactori de mediu/culturaliLipsa intimității Prezența persoanelor de îngrijire
Factori generaliMiopatiaAlte cauzeVârsta
Tulburări neurologiceTumori cerebrale Afectarea măduveiSedentarismul
Anomalii structuraleEfectul de masă al tumorilor abdomino-pevine Sindromul fibrotic post-iradiereMobilizarea redusă
DurereaAfectiuni anorectale MetastazeDepresia

Constipația se tratează cu laxative de înmuiere și stimulare (Macrogol, Lactuloză, Senna, Bisacodil). Pentru constipația indusă de opioide, se recomandă reducerea dozei sau schimbarea căii de administrare. Greața și vărsăturile se controlează cu antiemetice: Metoclopramid 10-20 mg de 3×/zi, Haloperidol 2,5-5 mg/zi sau Ondansetron 4-8 mg.

Tabelul 5
Cauze de xerostomie
MecanismExemple
Asociată bolii neoplaziceEroziunea mucoasei bucale, infiltrarea tumorală a glandelor salivare, hipercalcemia
Asociată tratamentuluiRadioterapie locală postchirurgical, stomatită asociată cu neutropenie, medicamente (antimuscarinice, opioide, diuretice, antispastice)
Asociată stării terminaleAnxietate/depresie Respirație orală Deshidratare Infectii
ComorbiditățiDiabet zaharat Hipotiroidism Boală autoimună

Xerostomia afectează până la 88% din pacienții oncologici, ducând la carii, candidoză și alterarea deglutiției. Pacientul este sfătuit să consume lichide frecvent, să mestece vitamina C sau gumă și să folosească bucăți de gheață. Tratamentul farmacologic include Pilocarpină 5-10 mg de 3×/zi. Candidoza asociată se tratează cu Nistatin suspensie sau Fluconazol 50 mg/zi timp de 7 zile.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient cu metastaze osoase primește tratament cu Morfină de 2 săptămâni. Acuză constipație severă, deși somnolența și greața inițială au dispărut.

A Constipația va ceda spontan după 3-5 zile, similar cu greața.
Greșit — GREȘIT — Spre deosebire de greață și somnolență, la constipație nu se dezvoltă toleranță.
B Se oprește definitiv tratamentul cu Morfină.
Greșit — GREȘIT — Durerea trebuie controlată; se gestionează efectul advers, nu se oprește analgezia.
C Se recomandă laxative de înmuiere și stimulare, sau reducerea dozei de opioid.
Corect — CORECT — Constipația indusă de opioide necesită tratament activ cu laxative (ex. Macrogol, Lactuloză, Bisacodil) sau modificarea dozei/căii de administrare.
D Se administrează Metoclopramid pentru stimularea tranzitului inferior.
Greșit — GREȘIT — Metoclopramidul este prokinetic superior și antiemetic, nu rezolvă constipația colonică indusă de opioide.
E Se crește doza de Morfină pentru a combate disconfortul abdominal.
Greșit — GREȘIT — Creșterea dozei va agrava sever constipația.

Îngrijiri paliative la copil

La copil, tratamentul curativ poate coexista cu cel paliativ, scopul fiind creșterea calității vieții. Combaterea durerii este principala măsură paliativă. Decizia privind locul îngrijirii (domiciliu, spital, hospice) se ia de comun acord cu familia.

Tabelul 6
Cauze pediatrice care necesită îngrijiri paliative
CauzeExemple
Cauze în care tratamentul curativ este posibil, dar poate eșua
  • cancer avansat sau progresiv sau cancer cu prognostic nefavorabil
  • malformații congenitale complexe și severe sau malformații cardiace grave
Cauze ce necesită tratament intensiv pe termen lung având drept scop principal menținerea calității vieții
  • infecția HIV
  • fibroza chistică
  • boli gastrointestinale severe sau malformații cum ar fi gastroschizis
  • epidermoliză buloasă formă severă
  • imunodeficiențe severe
  • boala renală cronică în care dializa, transplantul nu au indicație sau nu sunt posibile
  • insuficiența respiratorie cronică și severă
  • distrofiile musculare
Cauze progresive în care tratamentul este exclusiv paliativ după stabilirea diagnosticului
  • boli metabolice progresive
  • anomalii cromozomiale (trisomia 13)
  • forme severe de osteogenesis imperfectă
Cauze de involuție severă, dizabilități neprogresive
  • infecții cerebrale recurente sau în care simptomele sunt greu de controlat
  • prematuritatea extremă
  • sechele neurologice severe sau boli infecțioase cu tropism nervos
  • leziuni cerebrale hipoxic-ischemic
  • malformații cerebrale severe

Surse examen vs Ghiduri actuale

Recomandările privind îngrijirile paliative din sursele pentru examenul de rezidențiat rămân perfect aliniate cu ghidurile internaționale actuale (ex. ESMO, EAPC). Principiile de control al durerii și managementul simptomelor refractare reflectă standardul de aur în practica clinică.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.