Varicela este una dintre cele mai contagioase infecții ale copilăriei, cu o rată de transmitere de peste 95% la contacții receptivi. Deși are frecvent o evoluție autolimitată la copil, boala îmbracă forme severe la adulți, gravide și persoane imunodeprimate, riscând complicații redutabile precum suprainfecțiile bacteriene necrozante sau encefalita. În practica medicului de familie, recunoașterea dinamicii erupției și izolarea corectă sunt esențiale pentru limitarea focarelor epidemice.
Varicela este o boală infecțioasă specific umană, extrem de contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian (VZV). Afecțiunea are o evoluție autolimitată, fiind caracterizată clinic prin erupție veziculoasă, asociată cu enantem și febră nespecifică, conferind o imunitate durabilă după vindecare.
Boala are o răspândire universală, evoluând sporadic sau în mici focare epidemice. Singura sursă de infecție este omul bolnav de varicelă sau herpes zoster; la persoanele cu herpes zoster, virusul persistă într-o formă latentă intracelulară necontagioasă în ganglionii nervoși senzitivi până la reactivare.
Receptivitatea este generală, cu excepția primelor 4-6 luni după naștere, perioadă protejată prin anticorpii transplacentari materni. Boala apare rareori sub vârsta de 1 an. Este întâlnită cel mai frecvent la copilul preșcolar și la școlar, la care evoluția este de regulă benignă. În schimb, la adolescent și la adultul tânăr, infecția îmbracă forme floride, severe.
După primoinfecție, virusul varicelo-zosterian persistă în stare latentă în ganglionii simpatici paravertebrali și cervicali. În condiții de scădere a imunității gazdei, ciclul replicativ se poate relua, determinând reapariția erupției veziculoase distribuite strict pe un traiect nervos, sub formă de Zona Zoster.
Sunt adevărate următoarele afirmații privind epidemiologia și transmiterea virusului varicelo-zosterian:
Perioada de incubație variază între 10 și 21 de zile. Aceasta este urmată de o fază de invazie scurtă (1-2 zile), manifestată nespecific prin febră, odinofagie și curbatură. Ulterior se instalează perioada de stare, definită prin apariția exantemului caracteristic.
La pacienții cu imunodepresie severă, boala poate devia de la evoluția tipică autolimitată, dezvoltând forme hemoragice, forme necrotice sau evoluție direct letală.
Un copil în vârstă de 5 ani este adus la cabinetul de medicină de familie pentru o erupție pruriginoasă apărută în urmă cu 3 zile. La examenul fizic, medicul observă pe torace și scalp coexistența de macule, papule, vezicule cu conținut clar și cruste, însoțite de mici eroziuni la nivelul mucoasei bucale. Care este caracteristica definitorie a acestei erupții?
Diagnosticul diferențial al varicelei se face cu afecțiuni dermatologice și boli infecțioase însoțite de erupții veziculoase, buloase sau papulo-erozive. Recunoașterea polimorfismului asimetric și a evoluției stadiale este cheia diferențierii rapide.
Deși varicela are cel mai adesea o evoluție benignă la copil, infecția se poate asocia cu manifestări severe locale sau sistemice, unele amenințătoare de viață.
Sunt recunoscute ca posibile complicații în evoluția clinică a varicelei următoarele manifestări:
În cazurile comune necomplicate, tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. Aciclovirul sau derivații pot avea efect benefic, mai ales la persoanele imunodeprimate cu forme severe.
Profilaxia varicelei se realizează prin măsuri epidemiologice generale de izolare a bolnavilor, precum și prin profilaxie specifică pasivă sau activă:
Un pacient adult tânăr aflat sub tratament imunosupresor cronic dezvoltă o formă severă de varicelă cu erupție profuză și febră înaltă. Care este atitudinea terapeutică specifică recomandată pentru controlul evoluției bolii?
Pentru examen, reține formulările din sursa ESMF. Pentru practica medicală, ghidurile actuale precizează diferit perioada contagioasă, schema de vaccinare și indicațiile tratamentului. Cifrele și recomandările din manual nu trebuie aplicate automat ca protocol actual.
Manualul oferă un interval fix de 14-21 de zile și debutul cu 3-4 zile înaintea erupției. CDC folosește criterii clinice pentru sfârșitul contagiozității; în varicela după vaccinare, leziunile pot să nu facă cruste. Sursă: CDC — Clinical Overview of Chickenpox
Manualul preferă repetarea vaccinării la pubertate. Schema de rutină CDC recomandă două doze în copilărie, cu a doua doză la 4-6 ani. Sursă: CDC — Varicella Vaccine Recommendations
Sursa spune că aciclovirul poate avea efect benefic mai ales la imunodeprimații cu forme severe; nu afirmă că ar fi utilizat exclusiv la aceștia. CDC precizează alte grupe la care tratamentul oral poate fi luat în considerare și rezervă tratamentul intravenos pentru boală severă sau imunodepresie. Sursă: CDC — Clinical Guidance for People at Risk for Severe Varicella
Manualul menționează gamaglobulinele atât în profilaxie, cât și asociate tratamentului formelor severe la imunodeprimați. CDC descrie imunoglobulina specifică VZV ca profilaxie după expunere pentru persoane susceptibile cu risc crescut care nu pot primi vaccin; aceasta nu trebuie confundată cu tratamentul antiviral al bolii instalate. Sursă: CDC — Clinical Guidance for People at Risk for Severe Varicella
Manualul prezintă 98% ca „imunitate” fără a preciza numărul de doze sau rezultatul măsurat. Eficacitatea împotriva oricărei varicele diferă de protecția împotriva formelor severe și de răspunsul serologic. Sursă: CDC — Varicella Vaccination for Healthcare Providers
Separă cifrele de examen de criteriile și recomandările folosite în practica actuală.
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Materialul de farmacologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de biochimie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Durează între 14 și 21 de zile, începând cu 3-4 zile înainte de erupție și persistând până la stadiul de cruste.
Persistă în ganglionii simpatici paravertebrali și cervicali (ganglionii senzitivi), reactivându-se la scăderea imunității sub formă de Zona Zoster.
Maculă → papulă → veziculă cu conținut clar și halou hiperemic → ombilicare și conținut tulbure → crustă (lasă cicatrice hiperpigmentată tranzitorie). Ciclul durează 7-10 zile.
Datorită polimorfismului lezional asimetric: leziunile apar în 2-3 valuri succesive (asociate cu reapariția febrei), coexistând pe aceeași arie vezicule recente, papule și cruste.
Apare pe mucoasa bucală, faringiană și genitală, unde veziculele se erodează rapid, luând un aspect ulcerativ-aftos.
Tratament antiviral cu aciclovir (sau derivați) asociat cu infuzii de gamaglobuline hiperimune specifice.
Se administrează un vaccin cu virus viu atenuat după primul an de viață, conferind o rată de imunitate de 98%; se recomandă repetarea vaccinării la pubertate.