Varicela este o boală extrem de contagioasă, afectând 95-100% dintre contacți, cu un impact epidemiologic major în practica medicului de familie. Recunoașterea rapidă a polimorfismului lezional și izolarea corectă previn focarele epidemice și complicațiile severe, în special la gravide și imunodeprimați.
Varicela este o boală specific umană extrem de contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian. Se caracterizează printr-o erupție veziculoasă generalizată, asociată cu enantem și febră nespecifică, având o evoluție autolimitată și lăsând o imunitate durabilă.
Sursa de infecție este omul bolnav de varicelă sau herpes zoster. Contagiozitatea este foarte mare, afectând 95-100% dintre contacți, transmiterea realizându-se aerogen, inclusiv prin curenți verticali („de la un etaj la altul”). Perioada de contagiozitate este lungă, durând între 14 și 21 de zile (începând cu 3-4 zile înainte de erupție și până în faza de cruste).
După vindecare, virusul persistă în formă latentă în ganglionii simpatici paravertebrali și cervicali. În condiții de scădere a rezistenței imune a gazdei, ciclul replicativ se poate relua, determinând apariția exantemului de-a lungul unui nerv sub formă de Zona Zoster.
Incubația variază între 10 și 21 de zile, fiind urmată de o perioadă scurtă de invazie de 1-2 zile cu febră, odinofagie și curbatură. Faza de stare este dominată de exantemul caracteristic și de apariția elementelor pe mucoase (bucale, faringiene, genitale) sub formă de enantem ulcerativ-aftos.
Coexistența elementelor eruptive în stadii diferite (maculă, veziculă, crustă) în aceeași regiune anatomică este semnul clinic patognomonic al varicelei.
Un copil de 5 ani este adus la cabinet pentru o erupție cutanată pruriginoasă apărută de 3 zile. La examinare, observați pe trunchi macule, papule, vezicule cu conținut clar și cruste, prezente simultan. Care este diagnosticul cel mai probabil?
Diagnosticul diferențial se face în primul rând cu alte erupții veziculoase, precum prurigo-alergic, înțepături de insecte, herpes simplex generalizat, exanteme date de enterovirusuri (boala gură-mână-picior), dermatoze buloase (pemfigus) sau impetigo streptococic/stafilococic.
Cea mai frecventă complicație este suprainfecția stafilococică a veziculelor prin scărpinat, care poate lăsa cicatrici fibroase definitive. Mai rar, pot apărea suprainfecții bronhopulmonare. La adolescent și la adult tânăr, boala îmbracă frecvent forme floride, severe, putând asocia ca o complicație redutabilă encefalita postinfecțioasă.
La persoanele cu imunodepresie, boala poate evolua cu forme hemoragice, necrotice sau letale. La gravidă, infecția are o evoluție severă, cu risc teratogen sau letal pentru făt.
Un pacient de 6 ani cu varicelă în a 5-a zi de evoluție prezintă leziuni intens eritematoase, calde și dureroase la nivelul trunchiului, cu secreție purulentă. Mama recunoaște că băiatul s-a scărpinat intens. Care este cea mai frecventă complicație în acest stadiu?
Tratamentul formelor comune este simptomatic și necesită izolarea la domiciliu pe toată perioada contagiozității (14-21 de zile). Se recomandă toaleta tegumentelor, combaterea pruritului cu antihistaminice sau alcool mentolat pentru prevenirea suprainfectării, aport adecvat de lichide, antitermice și vitamine.
Tratamentul antiviral cu Aciclovir sau derivate este rezervat formelor severe și pacienților imunodeprimați. În aceste cazuri cu risc înalt, se recomandă și infuzia de gamaglobuline hiperimune specifice.
Profilaxia activă se realizează printr-un vaccin cu virus viu atenuat, care se poate administra după primul an de viață. Acesta determină o imunitate de 98%, fiind preferabilă repetarea vaccinării la pubertate.
Un pacient de 28 de ani, cunoscut cu infecție HIV și non-compliant la tratament, se prezintă cu o erupție veziculoasă generalizată severă, febră și alterarea stării generale. Care este atitudinea terapeutică adecvată privind medicația antivirală?
Sursele pentru examenul de specialitate rămân perfect aliniate cu principiile generale de diagnostic și management ale varicelei. Nu există divergențe majore față de ghidurile actuale de boli infecțioase.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Se poate afirma despre varicelă că:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre epidemiologia varicelei:
Sunt manifestări clinice ale varicelei în faza de stare:
Sunt complicații ale varicelei:
NU sunt indicate în tratamentul varicelei:
Despre erupția din varicelă se poate spune că:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre profilaxia varicelei:
Sunt FALSE următoarele informații:
Despre diagnosticul diferențial al varicelei se poate spune că:
Sunt factori de risc pentru evoluția severă a varicelei:
NU se poate afirma despre virusul varicelo-zosterian că:
Sunt manifestări clinice ale perioadei de invazie în varicelă:
NU sunt complicații ale varicelei la femeia gravidă:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre tratamentul varicelei:
Un copil de 5 ani este adus la medic pentru o erupție pruriginoasă apărută de 2 zile. La examenul clinic se observă macule, papule, vezicule cu conținut clar și cruste, prezente simultan pe trunchi și membre. Mama relatează că erupția a apărut în valuri, însoțită de febră. Care este cel mai probabil diagnostic?
Un pacient de 6 ani diagnosticat cu varicelă prezintă prurit intens la nivelul leziunilor cutanate. Părinții solicită recomandări pentru ameliorarea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor locale. Care este atitudinea terapeutică locală indicată?
Un tânăr de 19 ani, fără antecedente patologice semnificative, se prezintă la camera de gardă cu febră, cefalee severă, vărsături și o erupție veziculoasă generalizată apărută de 5 zile. Examenul neurologic decelează redoare de ceafă și alterarea stării de conștiență. Care este cea mai probabilă complicație dezvoltată de acest pacient?
O fetiță de 4 ani, care frecventează grădinița, prezintă de 24 de ore febră (38.2°C), odinofagie și o stare de curbatură. Astăzi dimineață, mama a observat apariția unor pete roșii pe trunchi, care s-au transformat rapid în mici vezicule cu conținut clar, înconjurate de un halou hiperemic. Copilul este agitat din cauza pruritului. Mama dorește să știe cât timp trebuie să țină copilul izolat la domiciliu pentru a nu transmite boala altor copii. Care este perioada de contagiozitate în această afecțiune?
Un băiat de 8 ani, aflat în tratament chimioterapic pentru leucemie acută limfoblastică, dezvoltă o erupție veziculoasă generalizată, cu elemente hemoragice și necrotice. Prezintă febră înaltă și stare generală alterată. Din antecedente reiese că nu a avut varicelă și nu a fost vaccinat. Având în vedere statusul imunodeprimat al pacientului și severitatea manifestărilor clinice, care este atitudinea terapeutică specifică recomandată?
Un copil de 7 ani este diagnosticat cu varicelă în a 5-a zi de evoluție. Erupția este generalizată și extrem de pruriginoasă. Din cauza scărpinatului intens, mai multe vezicule de pe față și trunchi s-au rupt, iar zona din jurul lor a devenit eritematoasă, caldă și dureroasă, cu apariția unor secreții purulente. Copilul a redevenit febril (39°C). Care este cea mai probabilă complicație apărută și ce consecință pe termen lung poate avea la nivel cutanat?
Polimorfismul lezional (coexistența maculelor, papulelor, veziculelor și crustelor în aceeași regiune).
Între 14 și 21 de zile (de la 3-4 zile înainte de erupție până în faza de cruste).
În ganglionii simpatici paravertebrali și cervicali.
Suprainfecția stafilococică a veziculelor prin scărpinat.
Doar în formele severe și la pacienții imunodeprimați.
Reapare cu fiecare val eruptiv (în 2-3 valuri).