Scarlatina este o patologie frecventă în practica medicului de familie, mai ales în colectivitățile de copii. Diagnosticul precoce și instituirea rapidă a antibioterapiei sunt esențiale nu doar pentru controlul simptomelor, ci mai ales pentru prevenirea complicațiilor nesupurative severe, precum reumatismul articular acut și glomerulonefrita poststreptococică.
Scarlatina este o boală infecțioasă caracterizată printr-un exantem generalizat, asociată cu o infecție bacteriană faringiană. Agentul etiologic este streptococul beta-hemolitic de grup A (SBHGA), care produce o toxină eritrogenă.
Transmiterea este directă, de la persoană la persoană, prin salivă și secreții nazale, fiind facilitată în comunitățile de copii și tineri. Perioada de incubație este scurtă, de 2-5 zile.
Contagiozitatea se menține pe toată durata perioadei febrile și în primele 12-24 de ore de la inițierea antibioterapiei.
Debutul bolii este marcat de febră, disfagie și prezența de adenopatii laterocervicale.
Un copil de 6 ani este adus la cabinet pentru febră, dureri în gât și o erupție aspră la palpare pe trunchi. La examenul obiectiv observați că erupția este mai intensă la nivelul plicilor cotului. Cum se numește acest semn clinic?
Diagnosticul se bazează pe criteriile clinice și necesită confirmare microbiologică pentru streptococul beta-hemolitic de grup A. Se utilizează testul rapid streptococic (cu specificitate mare) sau cultura din secrețiile faringiene.
Diagnosticul diferențial include alte boli eruptive ale copilăriei. Rujeola prezintă exantem maculopapular cranio-caudal și semn Koplik. Rubeola asociază exantem rozaliu și adenopatii occipitale. Varicela se distinge prin erupție veziculoasă în valuri. Megaleritemul epidemic are aspect de „obraji pălmuiți”, iar boala gură-mână-picior prezintă vezicule palmo-plantare.
Evaluați un copil de 5 ani cu febră și o erupție cutanată. Doriți să faceți diagnosticul diferențial corect. Care dintre următoarele asocieri între boala eruptivă și caracteristica sa clinică este corectă?
Complicațiile infecției streptococice pot fi severe și se împart în două mari categorii: supurative (locale sau de vecinătate) și nesupurative (mediate imun).
Abordarea terapeutică a scarlatinei este identică cu cea a faringitei streptococice. Antibioticele de elecție sunt Penicilina sau Amoxicilina. La pacienții cu alergie la penicilină se recomandă alternative precum cefalosporine, clindamicină sau macrolide (azitromicină, claritromicină).
| Clasa de antibiotic | Medicament | Doza la adulți | Doza la copii (kgc/zi/ număr de doze pe zi) | Durata tratament |
|---|---|---|---|---|
| Peniciline | Penicilina V | 1000 UI x2 sau x3/zi |
| 10 zile |
| Amoxicilina | 500 mgx2/zi |
| 10 zile | |
| Penicilina G (benzathine) | 1.2 mil U x1 doza |
| Asigură durata tratament de 10 zile după o doză unică | |
| Cefalosporine | Cefalexin | 500 mgx2/zi |
| 10 zile |
| Cefuroxime | 250 mgx2/zi |
| 10 zile | |
| Cefixime | 400 mg x1/zi |
| 10 zile | |
| Macrolide | Azithromicina | 500 mgX1/zi |
| 5 zile |
| Claritromicina | 250 mx x2/zi |
| 10 zile | |
| Lincosamide | Clindamycina | 300 mg x3 pe zi |
| 10 zile |
Un pacient de 8 ani este diagnosticat cu scarlatină. Mama menționează că a avut o reacție anafilactică severă la Amoxicilină în trecut. Ce opțiune de tratament antibiotic este cea mai potrivită?
Prevenția se realizează prin izolarea cazurilor și supravegherea clinică și de laborator a contacților. Dispensarizarea este obligatorie pentru a preveni complicațiile tardive.
| Situația epidemiologică | Atitudinea |
|---|---|
| Caz simptomatic | Tratament și urmărire simptomatologie - timp de 72 de ore |
| Contacti: | |
| De familie ai cazului de angină streptococică | se urmăresc clinic timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav |
| Ai pacienților cu istoric personal sau familial de reumatism articular acut (RAA) și cu exsudat pozitiv | se efectuează exsudat faringian tuturor contactelor familiale chiar dacă sunt simptomatici sau asimptomatici. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici. |
| Ai pacienților care au mai mult de 3 episoade simptomatice de angină streptococică în ultimele 3 luni | se recoltează exsudat faringian tuturor membrilor de familie. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici. |
| Mai mult de 3 cazuri de angină streptococică / scarlatină într-o familie în ultimele 3 luni | se recoltează exsudat faringian tuturor membrilor de familie. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici. |
| Intervenția | Frecvența |
|---|---|
| Examene clinice și de laborator (examen de urină) săptămânale | (în săptămânile 2, 3,4) |
| Examene clinice | Lunile 2 și 3 de la debutul bolii |
| Analize (ASLO, VSH și fibrinemiei)* | La 1 lună de la debutul bolii |
Pentru cazurile de scarlatină (probabile și confirmate) care fac parte din focare, buletinele de analiză (ASLO, VSH, fibrinemie*) vor fi trimise la DSP județeană/a municipiului București. În cazul în care aceste analize nu au fost efectuate, se vor preciza motivele neefectuării.
Ați tratat un copil de 7 ani pentru scarlatină. Conform schemei de dispensarizare, ce investigație paraclinică este obligatorie în săptămânile 2, 3 și 4 de la debutul bolii?
Recomandările din sursele pentru examenul de specialitate privind diagnosticul și tratamentul scarlatinei sunt aliniate cu protocoalele internaționale actuale. Abordarea terapeutică și schemele de dispensarizare rămân standardizate și confirmate de practica clinică.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Se poate afirma despre scarlatină că:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre epidemiologia scarlatinei:
Sunt manifestări clinice ale exantemului din scarlatină:
Sunt FALSE următoarele afirmații despre enantemul din scarlatină:
NU sunt utile în diagnosticul scarlatinei:
Sunt complicații ale scarlatinei:
Despre complicațiile supurative ale scarlatinei se poate spune că:
Sunt indicate în tratamentul scarlatinei:
NU sunt indicate în tratamentul scarlatinei la pacienții cu alergie la penicilină:
Despre dozele de antibiotic recomandate în scarlatină la copii se poate spune că:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre atitudinea față de contacții unui caz de scarlatină:
Sunt adevărate următoarele informații:
Se poate afirma despre tabloul clinic al scarlatinei că:
Despre tratamentul cu Penicilina G benzathine în scarlatină se poate spune că:
Pacient de 6 ani se prezintă cu febră (39°C), disfagie și o erupție aspră la palpare, formată din micropapule, apărută inițial pe trunchi. La examenul obiectiv se observă paloare circumorală și o erupție mai accentuată la plicile de flexie. Care este cel mai probabil diagnostic?
Un copil de 8 ani este diagnosticat clinic și bacteriologic cu scarlatină. Din antecedentele personale reiese o reacție anafilactică severă la penicilină în urmă cu 2 ani. Care dintre următoarele antibiotice este indicat ca alternativă de elecție?
Un pacient de 10 ani este diagnosticat cu angină streptococică. Fratele său mai mic, asimptomatic, are istoric personal de reumatism articular acut (RAA). Care este atitudinea corectă față de fratele asimptomatic?
O fetiță de 5 ani, greutate 20 kg, este adusă la medicul de familie pentru febră (38,8°C), dureri în gât și refuzul alimentației de 24 de ore. La examenul clinic se constată hiperemie faringiană intensă, depozite pultacee pe amigdale, adenopatii laterocervicale dureroase și o limbă cu exsudat albicios-gălbui. Pe trunchi prezintă un exantem micropapular, care se albește la presiune. Testul rapid streptococic este pozitiv. Medicul decide inițierea tratamentului cu amoxicilină. Care este doza corectă și durata tratamentului conform ghidurilor?
Un băiat de 7 ani a fost diagnosticat cu scarlatină în urmă cu o lună și a urmat tratament complet cu Penicilină V timp de 10 zile. Evoluția clinică a fost favorabilă, cu descuamarea tegumentelor în convalescență. Mama îl aduce la cabinet pentru controlul de dispensarizare la 1 lună de la debutul bolii. Conform protocolului de dispensarizare a cazurilor de scarlatină, ce investigație paraclinică este recomandată în acest moment pentru evaluarea riscului de complicații tardive?
Un pacient de 9 ani se prezintă la camera de gardă cu febră, erupție aspră la palpare pe trunchi, paloare circumorală și limbă zmeurie. Părinții relatează că erupția a apărut în urmă cu 2 zile. Se suspicionează scarlatina și se confirmă prin test rapid pozitiv pentru streptococ beta-hemolitic de grup A. Medicul explică părinților necesitatea tratamentului antibiotic complet pentru a preveni complicațiile nesupurative. Care dintre următoarele afecțiuni reprezintă o complicație nesupurativă posibilă a acestei infecții?
Streptococul beta-hemolitic de grup A (SBHGA) producător de toxină eritrogenă.
La 12-24 de ore după inițierea antibioterapiei eficiente.
Aspect de limbă zmeurie (mucoasă eritematoasă, depapilată).
Penicilina sau Amoxicilina (administrate timp de 10 zile).
Examenul de urină (pentru depistarea precoce a glomerulonefritei poststreptococice).
ASLO, VSH și fibrinemie.