Scarlatina

Definiție și epidemiologie · Tablou clinic · Diagnostic și diagnostic diferențial · Complicații

De ce contează

Scarlatina este o patologie frecventă în practica medicului de familie, mai ales în colectivitățile de copii. Diagnosticul precoce și instituirea rapidă a antibioterapiei sunt esențiale nu doar pentru controlul simptomelor, ci mai ales pentru prevenirea complicațiilor nesupurative severe, precum reumatismul articular acut și glomerulonefrita poststreptococică.

Definiție și epidemiologie

Scarlatina este o boală infecțioasă caracterizată printr-un exantem generalizat, asociată cu o infecție bacteriană faringiană. Agentul etiologic este streptococul beta-hemolitic de grup A (SBHGA), care produce o toxină eritrogenă.

Transmiterea este directă, de la persoană la persoană, prin salivă și secreții nazale, fiind facilitată în comunitățile de copii și tineri. Perioada de incubație este scurtă, de 2-5 zile.

Perioada de contagiozitate

Contagiozitatea se menține pe toată durata perioadei febrile și în primele 12-24 de ore de la inițierea antibioterapiei.

Tablou clinic

Debutul bolii este marcat de febră, disfagie și prezența de adenopatii laterocervicale.

Caracteristicile exantemului

Aspect: numeroase micropapule aspre la palpare, care se albesc la presiune.
Distribuție: debutează pe trunchi și se generalizează, respectând palmele și tălpile; asociază paloare circumorală.
Semnul Pastia: erupție mai accentuată la nivelul plicilor.
Evoluție: persistă timp de o săptămână, având un caracter descuamativ în dinamică.

Caracteristicile enantemului

Faza inițială: exsudat albicios-gălbui la nivelul limbii.
Faza de stare: mucoasă eritematoasă, depapilată, realizând aspectul clasic de limbă zmeurie.

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

Un copil de 6 ani este adus la cabinet pentru febră, dureri în gât și o erupție aspră la palpare pe trunchi. La examenul obiectiv observați că erupția este mai intensă la nivelul plicilor cotului. Cum se numește acest semn clinic?

A Semnul Koplik

Greșit — GREȘIT — Semnul Koplik apare pe mucoasa jugală și este patognomonic pentru rujeolă.

B Semnul Pastia

Corect — CORECT — Semnul Pastia reprezintă accentuarea exantemului scarlatinos la nivelul plicilor de flexie.

C Faciesul Filatov

Greșit — GREȘIT — Faciesul Filatov descrie paloarea circumorală contrastând cu eritemul obrajilor, nu accentuarea erupției la plici.

D Limba zmeurie

Greșit — GREȘIT — Limba zmeurie este un enantem caracteristic scarlatinei, nu o modificare cutanată la nivelul plicilor.

E Semnul Grocco

Greșit — GREȘIT — Nu are legătură cu bolile eruptive ale copilăriei.

Diagnostic și diagnostic diferențial

Diagnosticul se bazează pe criteriile clinice și necesită confirmare microbiologică pentru streptococul beta-hemolitic de grup A. Se utilizează testul rapid streptococic (cu specificitate mare) sau cultura din secrețiile faringiene.

Diagnosticul diferențial include alte boli eruptive ale copilăriei. Rujeola prezintă exantem maculopapular cranio-caudal și semn Koplik. Rubeola asociază exantem rozaliu și adenopatii occipitale. Varicela se distinge prin erupție veziculoasă în valuri. Megaleritemul epidemic are aspect de „obraji pălmuiți”, iar boala gură-mână-picior prezintă vezicule palmo-plantare.

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

Evaluați un copil de 5 ani cu febră și o erupție cutanată. Doriți să faceți diagnosticul diferențial corect. Care dintre următoarele asocieri între boala eruptivă și caracteristica sa clinică este corectă?

A Rujeolă — erupție veziculoasă apărută în valuri

Greșit — GREȘIT — Erupția veziculoasă în valuri este caracteristica principală a varicelei.

B Rubeolă — prezența semnului Koplik

Greșit — GREȘIT — Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă, nu pentru rubeolă.

C Megaleritem epidemic — aspect de „obraji pălmuiți”

Corect — CORECT — Eritemul infecțios (boala a cincea) se prezintă tipic cu un eritem facial intens, descris ca „obraji pălmuiți”.

D Scarlatină — vezicule palmo-plantare

Greșit — GREȘIT — Scarlatina respectă palmele și tălpile. Veziculele în aceste zone apar în boala gură-mână-picior.

E Varicelă — exantem maculopapular cranio-caudal

Greșit — GREȘIT — Exantemul maculopapular cu evoluție cranio-caudală este tipic pentru rujeolă.

Complicații

Complicațiile infecției streptococice pot fi severe și se împart în două mari categorii: supurative (locale sau de vecinătate) și nesupurative (mediate imun).

Tipuri de complicații

Complicații supurative: abcese peritonsilare, abcese retrofaringiene, limfadenită cervicală, otite, sinuzite și boala streptococică invazivă.
Complicații nesupurative: reumatismul articular acut (RAA), glomerulonefrita acută difuză poststreptococică (GNAPS), șocul toxic streptococic și sindromul PANDAS.

Tratament

CalculatorCalculator Centor / McIsaac

Calculator interactiv — în curând.

Abordarea terapeutică a scarlatinei este identică cu cea a faringitei streptococice. Antibioticele de elecție sunt Penicilina sau Amoxicilina. La pacienții cu alergie la penicilină se recomandă alternative precum cefalosporine, clindamicină sau macrolide (azitromicină, claritromicină).

Tabelul 1

Recomandări de antibioterapie în faringita streptococică la adult și copil

glisează lateral

Clasa de antibiotic	Medicament	Doza la adulți	Doza la copii (kgc/zi/ număr de doze pe zi)	Durata tratament
Peniciline	Penicilina V	1000 UI x2 sau x3/zi	Copii peste 6 ani 500 UI x3/zi	10 zile
	Amoxicilina	500 mgx2/zi	40 mg/kgc/zi în 3 doze	10 zile
	Penicilina G (benzathine)	1.2 mil U x1 doza	600 000 u <27 kg 1.2 mil ≥ 27kg în 1 doză	Asigură durata tratament de 10 zile după o doză unică
Cefalosporine	Cefalexin	500 mgx2/zi	25-50 mg/kgc/zi în 3 doze	10 zile
	Cefuroxime	250 mgx2/zi	10-15 mg/kgc/zi în 2 doze	10 zile
	Cefixime	400 mg x1/zi	8 mg/kgc/zi în 1 doză	10 zile
Macrolide	Azithromicina	500 mgX1/zi	10-12 mg/kgc/zi 1 doza	5 zile
Macrolide	Claritromicina	250 mx x2/zi	7,5 mg/kgc/zi în 2 doze	10 zile
Lincosamide	Clindamycina	300 mg x3 pe zi	20-30 mg/kg/zi în 3 doze	10 zile

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

Un pacient de 8 ani este diagnosticat cu scarlatină. Mama menționează că a avut o reacție anafilactică severă la Amoxicilină în trecut. Ce opțiune de tratament antibiotic este cea mai potrivită?

A Penicilină V

Greșit — GREȘIT — Este contraindicată la pacienții cu istoric de alergie severă la peniciline.

B Penicilină G benzatinică

Greșit — GREȘIT — Este tot o penicilină, existând un risc major de declanșare a anafilaxiei.

C Claritromicină

Corect — CORECT — Macrolidele (precum claritromicina sau azitromicina) reprezintă alternativa de elecție la pacienții cu alergie la penicilină.

D Cefalexin

Greșit — GREȘIT — Deși este o cefalosporină, există un risc de reacție încrucișată, fiind de evitat la pacienții cu istoric de anafilaxie la peniciline.

E Doxiciclină

Greșit — GREȘIT — Tetraciclinele nu sunt indicate ca tratament de primă linie pentru infecțiile cu SBHGA la copii.

Prevenție și dispensarizare

Prevenția se realizează prin izolarea cazurilor și supravegherea clinică și de laborator a contacților. Dispensarizarea este obligatorie pentru a preveni complicațiile tardive.

Tabelul 2

Urmărirea cazurilor și a contactelor de angină streptococică în familie

Situația epidemiologică	Atitudinea
Caz simptomatic	Tratament și urmărire simptomatologie - timp de 72 de ore
Contacti:
De familie ai cazului de angină streptococică	se urmăresc clinic timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav
Ai pacienților cu istoric personal sau familial de reumatism articular acut (RAA) și cu exsudat pozitiv	se efectuează exsudat faringian tuturor contactelor familiale chiar dacă sunt simptomatici sau asimptomatici. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.
Ai pacienților care au mai mult de 3 episoade simptomatice de angină streptococică în ultimele 3 luni	se recoltează exsudat faringian tuturor membrilor de familie. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.
Mai mult de 3 cazuri de angină streptococică / scarlatină într-o familie în ultimele 3 luni	se recoltează exsudat faringian tuturor membrilor de familie. Toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.

Tabelul 3

Dispensarizarea cazurilor de scarlatină

Intervenția	Frecvența
Examene clinice și de laborator (examen de urină) săptămânale	(în săptămânile 2, 3,4)
Examene clinice	Lunile 2 și 3 de la debutul bolii
Analize (ASLO, VSH și fibrinemiei)*	La 1 lună de la debutul bolii

Pentru cazurile de scarlatină (probabile și confirmate) care fac parte din focare, buletinele de analiză (ASLO, VSH, fibrinemie*) vor fi trimise la DSP județeană/a municipiului București. În cazul în care aceste analize nu au fost efectuate, se vor preciza motivele neefectuării.

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

Ați tratat un copil de 7 ani pentru scarlatină. Conform schemei de dispensarizare, ce investigație paraclinică este obligatorie în săptămânile 2, 3 și 4 de la debutul bolii?

A Exsudat faringian de control

Greșit — GREȘIT — Nu se recomandă de rutină exsudatul de control dacă pacientul a devenit asimptomatic sub tratament.

B Titrul ASLO

Greșit — GREȘIT — Dozarea ASLO se recomandă la 1 lună de la debutul bolii, nu săptămânal.

C Examen de urină

Corect — CORECT — Examenul de urină se efectuează săptămânal în primele 4 săptămâni pentru a depista precoce o eventuală glomerulonefrită acută poststreptococică.

D Ecocardiografie

Greșit — GREȘIT — Nu face parte din protocolul de dispensarizare de rutină a scarlatinei necomplicate.

E Hemoleucogramă completă

Greșit — GREȘIT — Nu este necesară monitorizarea săptămânală a hemoleucogramei în perioada de convalescență.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Recomandările din sursele pentru examenul de specialitate privind diagnosticul și tratamentul scarlatinei sunt aliniate cu protocoalele internaționale actuale. Abordarea terapeutică și schemele de dispensarizare rămân standardizate și confirmate de practica clinică.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.

Grile de examen

20 grile · verifică-ți răspunsurile

Grila 1

Grilă · alege un răspuns

1 / 20

Se poate afirma despre scarlatină că:

A Este cauzată de virusul herpetic uman 6 varianta B.

Greșit — Fals — virusul herpetic uman 6 determină roseola infantum, nu scarlatina.

B Este o infecție virală cu poartă de intrare respiratorie.

Greșit — Fals — scarlatina este o infecție bacteriană, nu virală.

C Exantemul apare independent de infecția faringiană.

Greșit — Fals — exantemul apare în general în asociere cu o infecție bacteriană faringiană.

D Agentul etiologic produce o neurotoxină responsabilă de exantem.

Greșit — Fals — streptococul produce o toxină eritrogenă sau eritrotoxină, nu o neurotoxină.

E Este determinată de infecția cu anumite serotipuri de streptococ beta hemolitic de grup A.

Corect — Adevărat — scarlatina este o infecție bacteriană cauzată de streptococul beta hemolitic de grup A.

Grila 2

Grilă · alege un răspuns

2 / 20

Sunt adevărate următoarele afirmații despre epidemiologia scarlatinei:

A Contagiozitatea dispare imediat după inițierea antibioterapiei.

Greșit — Fals — pacientul rămâne contagios în primele 12-24 de ore de la începerea tratamentului antibiotic.

B Transmiterea se face exclusiv prin alimente contaminate.

Greșit — Fals — transmiterea este directă (salivă, secreții nazale) și doar rar prin alimente.

C Incubația bolii este cuprinsă între 2 și 5 zile.

Corect — Adevărat — perioada de incubație pentru scarlatină este scurtă, de 2-5 zile.

D Contagiozitatea se menține pe toată perioada de convalescență.

Greșit — Fals — contagiozitatea se menține cât timp boala este febrilă și primele 12-24 de ore de la începerea antibioterapiei.

E Transmisia este rară în comunități de copii și elevi.

Greșit — Fals — transmisia este facilitată în comunități de copii, elevi și tineri.

Grila 3

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

3 / 20

Sunt manifestări clinice ale exantemului din scarlatină:

A Este mai accentuat la plici, aspect cunoscut ca semnul Pastia.

Corect — Adevărat — accentuarea exantemului la plicile de flexie reprezintă semnul Pastia.

B Are un caracter descuamativ în evoluție.

Corect — Adevărat — în perioada de convalescență, exantemul prezintă un caracter descuamativ.

C Nu se modifică la presiune, păstrându-și culoarea.

Greșit — Fals — exantemul din scarlatină se albește la presiune.

D Este format din numeroase micropapule aspre la palpare.

Corect — Adevărat — exantemul scarlatinos este tipic aspru la palpare, format din micropapule.

E Se generalizează respectând palmele și tălpile.

Corect — Adevărat — erupția coboară pe trunchi și membre, dar respectă palmele și tălpile.

Grila 4

Grilă · alege un răspuns

4 / 20

Sunt FALSE următoarele afirmații despre enantemul din scarlatină:

A În evoluție, limba capătă un aspect eritematos, depapilat.

Greșit — Adevărat — după descuamare, limba devine roșie și depapilată.

B La debut, limba prezintă un exsudat albicios gălbui.

Greșit — Adevărat — inițial, limba este acoperită de un exsudat albicios-gălbui.

C Enantemul este localizat la nivel lingual.

Greșit — Adevărat — textul menționează specific enantemul la nivel lingual.

D Aspectul caracteristic în evoluție este de 'limbă zmeurie'.

Greșit — Adevărat — limba zmeurie este un semn clasic al scarlatinei în evoluție.

E Enantemul este papuloveziculos și extrem de dureros.

Corect — Fals — enantemul papuloveziculos dureros este caracteristic bolii mână-picior-gură, nu scarlatinei.

Grila 5

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

5 / 20

NU sunt utile în diagnosticul scarlatinei:

A Cultura din secrețiile faringiene.

Greșit — Adevărat — cultura din secrețiile faringiene este standardul pentru confirmarea infecției.

B Izolarea virusului pe culturi de celule.

Corect — Fals — scarlatina este o infecție bacteriană, nu virală.

C Dozarea anticorpilor heterofili.

Corect — Fals — anticorpii heterofili sunt utili în diagnosticul mononucleozei infecțioase, nu al scarlatinei.

D Testarea PCR din lichidul vezicular.

Corect — Fals — scarlatina nu prezintă vezicule; testarea PCR din lichid vezicular se folosește în infecțiile cu enterovirusuri.

E Testul rapid streptococic din secreția faringiană.

Greșit — Adevărat — testul rapid are specificitate și sensibilitate mare pentru confirmarea streptococului beta hemolitic de grup A.

Grila 6

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

6 / 20

Sunt complicații ale scarlatinei:

A Glomerulonefrita acută difuză poststreptococică.

Corect — Adevărat — GNA poststreptococică este o complicație nesupurativă importantă.

B Panencefalita sclerozantă subacută.

Greșit — Fals — PESS este o complicație tardivă a rujeolei, nu a scarlatinei.

C Șocul cardiogen.

Greșit — Fals — complicația descrisă este șocul toxic streptococic, nu șocul cardiogen.

D Reumatismul articular acut.

Corect — Adevărat — RAA este o complicație nesupurativă clasică a infecției cu streptococ beta hemolitic de grup A.

E Sindromul pediatric autoimun neuropsihiatric asociat cu streptococ (PANDAS).

Corect — Adevărat — PANDAS este recunoscut ca o complicație nesupurativă a infecției streptococice.

Grila 7

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

7 / 20

Despre complicațiile supurative ale scarlatinei se poate spune că:

A Includ abcesele peritonsilare și retrofaringiene.

Corect — Adevărat — extensia locală a infecției poate duce la formarea de abcese peritonsilare sau retrofaringiene.

B Includ otitele și sinuzitele.

Corect — Adevărat — propagarea infecției bacteriene poate cauza otite și sinuzite supurative.

C Includ reumatismul articular acut.

Greșit — Fals — reumatismul articular acut este o complicație nesupurativă (imună), nu supurativă.

D Includ limfadenita cervicală.

Corect — Adevărat — limfadenita cervicală supurată este o complicație directă a infecției faringiene.

E Includ sindromul PANDAS.

Greșit — Fals — sindromul PANDAS face parte din categoria complicațiilor nesupurative.

Grila 8

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

8 / 20

Sunt indicate în tratamentul scarlatinei:

A Cefalexin administrat timp de 10 zile.

Corect — Adevărat — Cefalexinul este indicat timp de 10 zile, mai ales ca alternativă la peniciline.

B Azitromicina administrată timp de 10 zile.

Greșit — Fals — Azitromicina se administrează timp de 5 zile, nu 10 zile.

C Amoxicilina administrată timp de 10 zile.

Corect — Adevărat — Amoxicilina este o alternativă de elecție, recomandată pentru o cură de 10 zile.

D Corticoterapie sistemică de rutină.

Greșit — Fals — corticoterapia nu este indicată de rutină în tratamentul scarlatinei necomplicate.

E Penicilina V administrată timp de 10 zile.

Corect — Adevărat — Penicilina V este antibiotic de elecție și se administrează timp de 10 zile.

Grila 9

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

9 / 20

NU sunt indicate în tratamentul scarlatinei la pacienții cu alergie la penicilină:

A Penicilina V.

Corect — Fals — Penicilina V este contraindicată la pacienții cu alergie cunoscută la penicilină.

B Clindamicina.

Greșit — Adevărat — clindamicina este o alternativă recomandată la pacienții alergici la penicilină.

C Claritromicina.

Greșit — Adevărat — claritromicina este o altă opțiune viabilă din clasa macrolidelor.

D Azitromicina.

Greșit — Adevărat — macrolidele precum azitromicina sunt indicate în caz de alergie la penicilină.

E Amoxicilina.

Corect — Fals — amoxicilina face parte din clasa penicilinelor și este contraindicată în alergia la acestea.

Grila 10

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

10 / 20

Despre dozele de antibiotic recomandate în scarlatină la copii se poate spune că:

A Azitromicina se administrează în doză de 10-12 mg/kgc/zi, o singură doză pe zi.

Corect — Adevărat — azitromicina se administrează în doză unică zilnică de 10-12 mg/kgc/zi.

B Amoxicilina se administrează în doză de 40 mg/kgc/zi, divizată în 3 doze.

Corect — Adevărat — doza pediatrică recomandată pentru amoxicilină este de 40 mg/kgc/zi în 3 prize.

C Penicilina V se administrează în doză de 500 mg o singură dată pe zi la copiii peste 6 ani.

Greșit — Fals — Penicilina V se administrează în doză de 500 mg de 3 ori pe zi la copiii peste 6 ani.

D Claritromicina se administrează în doză de 7,5 mg/kgc/zi, o singură doză pe zi.

Greșit — Fals — claritromicina se administrează în doză de 7,5 mg/kgc/zi divizată în 2 doze.

E Clindamicina se administrează în doză unică zilnică de 300 mg.

Greșit — Fals — la copii, clindamicina se administrează în doză de 20-30 mg/kg/zi divizată în 3 doze.

Grila 11

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

11 / 20

Sunt adevărate următoarele afirmații despre atitudinea față de contacții unui caz de scarlatină:

A Contacții pacienților cu istoric de reumatism articular acut necesită exsudat faringian.

Corect — Adevărat — la acești contacți se efectuează exsudat faringian obligatoriu, indiferent de simptome.

B La peste 3 cazuri într-o familie în ultimele 3 luni, se izolează toți membrii fără testare.

Greșit — Fals — atitudinea corectă este recoltarea exsudatului faringian tuturor membrilor familiei.

C Persoanele asimptomatice cu exsudat pozitiv nu necesită tratament antibiotic.

Greșit — Fals — toate persoanele cu exsudat pozitiv se tratează, chiar dacă sunt asimptomatice.

D Contacții de familie se urmăresc clinic timp de 10 zile de la izolarea ultimului bolnav.

Corect — Adevărat — protocolul prevede urmărirea clinică a contacților familiali timp de 10 zile.

E Cazurile simptomatice se urmăresc clinic timp de 10 zile sub tratament.

Greșit — Fals — cazurile simptomatice se urmăresc clinic timp de 72 de ore sub tratament.

Grila 12

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

12 / 20

Sunt adevărate următoarele informații:

A Exantemul din scarlatină debutează la nivelul feței și coboară pe trunchi.

Greșit — Fals — exantemul începe la nivelul trunchiului și se generalizează, respectând palmele și tălpile.

B Contagiozitatea scarlatinei se menține 14-21 de zile sub tratament antibiotic.

Greșit — Fals — sub tratament antibiotic, contagiozitatea dispare după primele 12-24 de ore.

C Analizele precum ASLO, VSH și fibrinemia se efectuează la 1 lună de la debutul bolii.

Corect — Adevărat — aceste analize fac parte din protocolul de dispensarizare la 1 lună.

D Dispensarizarea scarlatinei include examene de urină săptămânale în săptămânile 2, 3 și 4.

Corect — Adevărat — examenul de urină săptămânal este necesar pentru depistarea precoce a unei eventuale GNA.

E Examenele clinice de dispensarizare se fac în lunile 2 și 3 de la debutul bolii.

Corect — Adevărat — urmărirea clinică pe termen mediu se realizează în lunile 2 și 3.

Grila 13

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

13 / 20

Se poate afirma despre tabloul clinic al scarlatinei că:

A Enantemul oral este caracterizat prin vezicule ombilicate.

Greșit — Fals — veziculele ombilicate sunt caracteristice varicelei, nu scarlatinei.

B Include febră și disfagie.

Corect — Adevărat — febra și disfagia sunt simptome de debut caracteristice anginei streptococice.

C Prezintă paloare circumorală la nivelul feței.

Corect — Adevărat — paloarea circumorală (faciesul Filatov) este un semn clinic clasic.

D Se asociază frecvent cu adenopatii laterocervicale.

Corect — Adevărat — adenopatiile laterocervicale sunt prezente ca răspuns la infecția faringiană.

E Exantemul persistă o lună.

Greșit — Fals — exantemul persistă aproximativ o săptămână, urmat de descuamare.

Grila 14

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

14 / 20

Despre tratamentul cu Penicilina G benzathine în scarlatină se poate spune că:

A La adulți doza recomandată este de 600.000 UI.

Greșit — Fals — la adulți și copiii peste 27 kg, doza este de 1,2 milioane UI.

B Se administrează în doză unică.

Corect — Adevărat — Penicilina G benzathine se administrează sub formă de doză unică intramusculară.

C La copiii sub 27 kg doza este de 1,2 milioane UI.

Greșit — Fals — la copiii sub 27 kg, doza recomandată este de 600.000 UI.

D Asigură o durată de tratament echivalentă cu 10 zile.

Corect — Adevărat — o singură doză asigură niveluri terapeutice pentru cele 10 zile necesare eradicării streptococului.

E Se administrează de 3 ori pe zi timp de 10 zile.

Greșit — Fals — administrarea de 3 ori pe zi este specifică Penicilinei V orale, nu formei de depozit (benzathine).

Grila 15

Grilă · alege un răspuns

15 / 20

Pacient de 6 ani se prezintă cu febră (39°C), disfagie și o erupție aspră la palpare, formată din micropapule, apărută inițial pe trunchi. La examenul obiectiv se observă paloare circumorală și o erupție mai accentuată la plicile de flexie. Care este cel mai probabil diagnostic?

A Scarlatină

Corect — Adevărat — tabloul clinic cu exantem aspru, paloare circumorală și semnul Pastia este patognomonic pentru scarlatină.

B Roseola infantum

Greșit — Fals — roseola infantum debutează cu febră înaltă 3-5 zile care scade abrupt înainte de apariția erupției.

C Rujeolă

Greșit — Fals — rujeola prezintă erupție maculopapulară catifelată, evoluție cranio-caudală și pete Koplik.

D Rubeolă

Greșit — Fals — rubeola se manifestă cu erupție micromaculoasă roz și adenopatii occipitale caracteristice.

E Varicelă

Greșit — Fals — varicela se caracterizează printr-o erupție veziculoasă polimorfă, pruriginoasă.

Grila 16

Grilă · alege un răspuns

16 / 20

Un copil de 8 ani este diagnosticat clinic și bacteriologic cu scarlatină. Din antecedentele personale reiese o reacție anafilactică severă la penicilină în urmă cu 2 ani. Care dintre următoarele antibiotice este indicat ca alternativă de elecție?

A Clindamicina

Corect — Adevărat — clindamicina este o alternativă recomandată și sigură la pacienții cu alergie severă la penicilină.

B Doxiciclina

Greșit — Fals — tetraciclinele nu sunt recomandate pentru tratamentul scarlatinei și sunt contraindicate sub 8 ani.

C Ciprofloxacin

Greșit — Fals — fluorochinolonele nu sunt indicate în tratamentul de primă linie al scarlatinei la copil.

D Amoxicilina

Greșit — Fals — amoxicilina este o penicilină și este strict contraindicată în caz de anafilaxie la penicilină.

E Penicilina V

Greșit — Fals — Penicilina V este contraindicată din cauza istoricului de anafilaxie.

Grila 17

Grilă · alege un răspuns

17 / 20

Un pacient de 10 ani este diagnosticat cu angină streptococică. Fratele său mai mic, asimptomatic, are istoric personal de reumatism articular acut (RAA). Care este atitudinea corectă față de fratele asimptomatic?

A Se efectuează exsudat faringian și se tratează dacă este pozitiv.

Corect — Adevărat — la contacții cu istoric de RAA se efectuează exsudat faringian, iar cei pozitivi se tratează chiar dacă sunt asimptomatici.

B Se efectuează direct analize de sânge fără exsudat.

Greșit — Fals — exsudatul faringian este investigația de primă intenție pentru depistarea portajului de streptococ.

C Se urmărește clinic timp de 10 zile, fără exsudat.

Greșit — Fals — urmărirea clinică simplă nu este suficientă la un contact cu istoric de RAA; testarea este obligatorie.

D Se izolează la domiciliu timp de 21 de zile.

Greșit — Fals — izolarea prelungită a unui contact asimptomatic nu este o măsură recomandată.

E Se administrează tratament antibiotic empiric fără testare.

Greșit — Fals — protocolul cere testarea prin exsudat faringian înainte de inițierea tratamentului.

Grila 18

Grilă · alege un răspuns

18 / 20

O fetiță de 5 ani, greutate 20 kg, este adusă la medicul de familie pentru febră (38,8°C), dureri în gât și refuzul alimentației de 24 de ore. La examenul clinic se constată hiperemie faringiană intensă, depozite pultacee pe amigdale, adenopatii laterocervicale dureroase și o limbă cu exsudat albicios-gălbui. Pe trunchi prezintă un exantem micropapular, care se albește la presiune. Testul rapid streptococic este pozitiv. Medicul decide inițierea tratamentului cu amoxicilină. Care este doza corectă și durata tratamentului conform ghidurilor?

A 25-50 mg/kgc/zi, divizată în 3 doze, timp de 10 zile.

Greșit — Fals — aceasta este doza recomandată pentru cefalexin.

B 10-12 mg/kgc/zi, în doză unică, timp de 5 zile.

Greșit — Fals — aceasta este schema de tratament pentru azitromicină.

C 50 mg/kgc/zi, divizată în 2 doze, timp de 5 zile.

Greșit — Fals — durata de 5 zile este insuficientă pentru eradicarea streptococului (cu excepția azitromicinei).

D 10-15 mg/kgc/zi, divizată în 2 doze, timp de 10 zile.

Greșit — Fals — aceasta este doza recomandată pentru cefuroxime, nu pentru amoxicilină.

E 40 mg/kgc/zi, divizată în 3 doze, timp de 10 zile.

Corect — Adevărat — doza recomandată de amoxicilină la copii este de 40 mg/kgc/zi în 3 prize, pentru o durată de 10 zile.

Grila 19

Grilă · alege un răspuns

19 / 20

Un băiat de 7 ani a fost diagnosticat cu scarlatină în urmă cu o lună și a urmat tratament complet cu Penicilină V timp de 10 zile. Evoluția clinică a fost favorabilă, cu descuamarea tegumentelor în convalescență. Mama îl aduce la cabinet pentru controlul de dispensarizare la 1 lună de la debutul bolii. Conform protocolului de dispensarizare a cazurilor de scarlatină, ce investigație paraclinică este recomandată în acest moment pentru evaluarea riscului de complicații tardive?

A Cultura din secreția faringiană.

Greșit — Fals — exsudatul faringian de control nu face parte din protocolul standard de dispensarizare la 1 lună.

B Hemocultura.

Greșit — Fals — hemocultura este indicată doar în suspiciunea de boală streptococică invazivă acută.

C Testul rapid streptococic de control.

Greșit — Fals — testul rapid de control nu este indicat de rutină la pacienții asimptomatici post-tratament.

D Examenul sumar de urină.

Greșit — Fals — examenul de urină se efectuează săptămânal în săptămânile 2, 3 și 4, nu la 1 lună.

E Determinarea titrului ASLO.

Corect — Adevărat — la 1 lună de la debutul bolii se recomandă determinarea ASLO, VSH și fibrinemiei.

Grila 20

Grilă · alege un răspuns

20 / 20

Un pacient de 9 ani se prezintă la camera de gardă cu febră, erupție aspră la palpare pe trunchi, paloare circumorală și limbă zmeurie. Părinții relatează că erupția a apărut în urmă cu 2 zile. Se suspicionează scarlatina și se confirmă prin test rapid pozitiv pentru streptococ beta-hemolitic de grup A. Medicul explică părinților necesitatea tratamentului antibiotic complet pentru a preveni complicațiile nesupurative. Care dintre următoarele afecțiuni reprezintă o complicație nesupurativă posibilă a acestei infecții?

A Glomerulonefrita acută difuză poststreptococică.

Corect — Adevărat — GNA este o complicație nesupurativă clasică, mediată imun, a infecției streptococice.

B Limfadenita cervicală.

Greșit — Fals — limfadenita cervicală face parte din categoria complicațiilor supurative.

C Sinuzita acută.

Greșit — Fals — sinuzita este o complicație supurativă, nu nesupurativă.

D Abcesul peritonsilar.

Greșit — Fals — abcesul peritonsilar este o complicație supurativă (prin extensie directă).

E Otita medie purulentă.

Greșit — Fals — otita medie este o complicație supurativă a infecției faringiene.

Flashcards

Recapitulare activă — click pe card pentru a întoarce răspunsul.

{# 3D flip flashcard. lesson.js toggles .is-flipped on click and wires the rating buttons (which POST to the FSRS backend). #}

Care este agentul etiologic al scarlatinei?

click pentru răspuns →

Streptococul beta-hemolitic de grup A (SBHGA) producător de toxină eritrogenă.

{# 3D flip flashcard. lesson.js toggles .is-flipped on click and wires the rating buttons (which POST to the FSRS backend). #}

Când pacienții cu scarlatină nu mai sunt contagioși?

click pentru răspuns →

La 12-24 de ore după inițierea antibioterapiei eficiente.

{# 3D flip flashcard. lesson.js toggles .is-flipped on click and wires the rating buttons (which POST to the FSRS backend). #}

Ce aspect caracteristic are limba în faza de stare a scarlatinei?

click pentru răspuns →

Aspect de limbă zmeurie (mucoasă eritematoasă, depapilată).

{# 3D flip flashcard. lesson.js toggles .is-flipped on click and wires the rating buttons (which POST to the FSRS backend). #}

Care sunt antibioticele de elecție în tratamentul scarlatinei?

click pentru răspuns →

Penicilina sau Amoxicilina (administrate timp de 10 zile).

{# 3D flip flashcard. lesson.js toggles .is-flipped on click and wires the rating buttons (which POST to the FSRS backend). #}

Ce investigație se face săptămânal (săpt. 2, 3, 4) în dispensarizarea scarlatinei?

click pentru răspuns →

Examenul de urină (pentru depistarea precoce a glomerulonefritei poststreptococice).

{# 3D flip flashcard. lesson.js toggles .is-flipped on click and wires the rating buttons (which POST to the FSRS backend). #}

Ce analize de sânge se recoltează la 1 lună de la debutul bolii?

click pentru răspuns →

ASLO, VSH și fibrinemie.

Etiologie și transmitere

Cauzată de SBHGA producător de toxină eritrogenă
Incubație scurtă de 2-5 zile
Transmitere directă prin salivă și secreții
Contagiozitate oprită la 12-24 ore după inițierea antibioterapiei

Fiziopatologie

Erupția caracteristică scarlatinei nu este cauzată de invazia bacteriană directă a tegumentului, ci reprezintă o reacție de hipersensibilitate la toxinele eritrogene (pirogene) eliberate de streptococ.

Fun fact

Numele bolii provine din latinescul „scarlatum”, care înseamnă „roșu aprins”, făcând referire la culoarea intensă a erupției tegumentare.

Semne clinice cheie

Debut cu febră, disfagie și adenopatii
Exantem aspru, cu semnul Pastia (accentuat la plici)
Respectă palmele și tălpile, cu paloare circumorală
Enantem evolutiv spre limbă zmeurie

Perlă clinică

Aspectul de „șmirghel” la palparea tegumentului + paloarea periorală (faciesul Filatov) + limba zmeurie = diagnosticul clinic de scarlatină este extrem de probabil.

Atenție

NU confunda paloarea circumorală din scarlatină cu eritemul în „obraji pălmuiți” din megaleritemul epidemic (boala a cincea).

Confirmare și DD

Baza este clinică, dar necesită confirmare microbiologică
Se folosește testul rapid streptococic sau cultura faringiană
Diferențiere de alte boli eruptive (rujeolă, rubeolă, varicelă)

Perlă clinică

Testul rapid streptococic are o specificitate foarte mare; un test pozitiv confirmă diagnosticul și permite inițierea imediată a tratamentului, fără a mai aștepta rezultatul culturii.

Riscurile evolutive

Complicații supurative (abcese, otite, sinuzite)
Complicații nesupurative (RAA, GNAPS, PANDAS, șoc toxic streptococic)

Atenție

Tratamentul antibiotic corect și complet previne eficient Reumatismul Articular Acut (RAA), dar nu elimină complet riscul de Glomerulonefrită Acută Poststreptococică (GNAPS).

Abordare terapeutică

Tratament identic cu faringita streptococică
Elecție: Penicilină sau Amoxicilină
Alternative la alergici: macrolide, cefalosporine, clindamicină
Durata standard este de 10 zile (excepție azitromicina - 5 zile)

Conduită

La pacienții non-complianți sau cu dificultăți de administrare orală a tratamentului de 10 zile, Penicilina G benzatinică în doză unică intramusculară asigură acoperirea necesară.

Monitorizare post-infecție

Izolarea cazurilor
Supravegherea contacților timp de 10 zile
Dispensarizare cu examen de urină săptămânal (săpt 2,3,4)
Dozare ASLO, VSH, fibrinemie la 1 lună

Perlă clinică

Examenul de urină repetat în săptămânile 2-4 este crucial pentru depistarea precoce a unei eventuale glomerulonefrite acute poststreptococice asimptomatice.

Lecții cheie

Testarea rapidă streptococică este esențială pentru confirmarea etiologiei înainte de inițierea antibioticului.
Penicilina și Amoxicilina rămân tratamentul de primă linie, neexistând rezistență a SBHGA la peniciline.
Examenul de urină repetat în primele 4 săptămâni este vital pentru depistarea precoce a glomerulonefritei poststreptococice.
Pacientul nu mai este contagios și poate reintra în colectivitate la 12-24 de ore după prima doză de antibiotic, dacă este afebril.

Surse

2.2.22. Bolile infectioase ale copilariei.md