Hepatitele virale acute sunt o patologie frecvent întâlnită în cabinetul medicului de familie, prezentând un tablou clinic variabil, de la forme complet asimptomatice până la insuficiență hepatică acută. Identificarea rapidă a agentului etiologic și recunoașterea semnelor de decompensare acută sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe și a cronicizării.
Hepatita acută presupune o injurie hepatocelulară cu durata de < 6 luni, caracterizată prin normalizarea ulterioară a probelor biologice. Cea mai frecventă cauză este de natură infecțioasă, dominată de etiologia virală.
Prezentarea clinică variază de la forme complet asimptomatice până la insuficiență hepatică acută. Simptomele frecvente includ febră, stare de rău, fatigabilitate, inapetență, vărsături, diaree și dureri abdominale.
Examenul obiectiv poate evidenția icter, semne de encefalopatie acută, convulsii, diateză hemoragică sau hipotensiune. Prezența eritemului palmar, flapping tremor, ascitei sau a circulației colaterale sugerează o decompensare acută a unei patologii hepatice cronice subiacente.
Un pacient de 45 de ani se prezintă cu febră, fatigabilitate și icter instalat recent. La examenul obiectiv se constată prezența ascitei și a eritemului palmar. Care este semnificația cea mai probabilă a acestor semne clinice?
Sindromul de injurie hepatocelulară este marcat de creșterea AST și ALT, de la 5 × LSN (limita superioară a normalului) până la forme severe cu > 15 × LSN (uneori > 10.000 UI/ml). Sindromul de colestază asociază creșterea bilirubinei, FAL și GGT.
Un INR > 1,5 este considerat un semn de prognostic nefast, fiind predictiv pentru instalarea insuficienței hepatice acute.
| Virus hepatotrop | Markeri de diagnostic |
|---|---|
| VHA | Ac anti-VHA IgM pozitiv, ARN VHA pozitiv |
| VHB | Ag HBs pozitiv, Ac anti-HBc IgM pozitiv, ADN VHB pozitiv |
| VHC | Ac anti-VHC pozitiv, ARN VHC pozitiv (nu diferențiază forma acută de cea cronică) |
| VHD | Ac anti-VHD IgM pozitiv, ARN VHD pozitiv |
| VHE | Ac anti-VHE IgM pozitiv, ARN VHE pozitiv |
Imagistic, ecografia abdominală este prima metodă de studiu pentru evaluarea hepatomegaliei, steatozei sau a semnelor de hipertensiune portală. Puncția-biopsie hepatică nu se folosește de rutină, fiind rezervată cazurilor neconcludente.
Un tânăr de 28 de ani este evaluat pentru icter și dureri abdominale. Analizele arată ALT de 2500 UI/ml și un INR de 1,7. Cum interpretați valoarea INR-ului în acest context clinic?
Deși etiologia virală este dominantă, diagnosticul diferențial trebuie să excludă cauze toxice (alcool, medicamente precum paracetamolul, droguri), autoimune (hepatită autoimună, colangită biliară primitivă), metabolice (boala Wilson, hemocromatoză) sau vasculare (șoc cardiogen, sindrom Budd-Chiari).
Tratamentul hepatitelor acute virale este predominant de susținere, incluzând repaus, hidratare (per os sau i.v.) și medicație simptomatică (antiemetice, antipiretice). Hepatitele cu VHA și VHE au o evoluție autolimitată, cu vindecare în 2-4 săptămâni.
Infecțiile cu VHB și VHC pot fi autolimitate (frecvent la VHB, rar la VHC) sau pot evolua spre cronicizare. Virusurile non-hepatotrope determină cel mai frecvent forme acute autolimitate. Prognosticul depinde de identificarea în timp util a agentului etiologic.
O pacientă de 30 de ani este diagnosticată cu hepatită acută cu virus A, având o stare generală relativ bună, fără semne de insuficiență hepatică. Care este conduita terapeutică adecvată în acest caz?
Hepatita acută la COPII este rară. Hepatita neonatală apare în primele 2 luni de viață, fiind determinată de infecția mamei în sarcină cu CMV, rubeolă sau virusuri hepatotrope. Cea mai bună metodă de prevenție rămâne vaccinarea conform calendarului național.
Hepatita de cauză necunoscută (non A-E) raportată recent la COPII are o evoluție severă, adesea fulminantă. Este atribuită asocierii cu adenovirusul sau SARS-CoV-2, iar diagnosticul necesită AST/ALT > 500 UI/L și excluderea altor etiologii virale sau toxice.
Sursele pentru examenul de specialitate rămân perfect aliniate cu ghidurile actuale privind diagnosticul și managementul hepatitelor virale acute, nefiind identificate divergențe majore în practica clinică curentă.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Sunt cauze ale hepatitei acute de natură noninfecțioasă:
Sunt manifestări clinice ale decompensării acute a unei patologii hepatice cronice:
Sunt utile în diagnosticul etiologic al hepatitelor acute virale:
Sunt FALSE următoarele afirmații despre afectarea hepatică medicamentos-indusă:
Sunt cauze ale leziunilor hepatice de tip colestatic induse medicamentos:
Sunt utile în diagnosticul hepatitei autoimune:
Despre markerii care reflectă funcția hepatică NU se poate spune că:
NU sunt indicate în tratamentul diferitelor forme de hepatită:
Sunt criterii de diagnostic pentru bolile metabolice și ereditare hepatice:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre evoluția hepatitelor acute virale:
Despre evaluarea imagistică a pacientului suspect de afectare hepatică se poate spune că:
NU sunt cauze ale hepatitei neonatale:
Se poate afirma despre hepatita de cauză necunoscută la copii raportată din 2022 că:
Sunt adevărate următoarele informații:
Pacient de 25 de ani se prezintă la UPU cu greață, vărsături și dureri în hipocondrul drept, la 24 de ore după ingestia voluntară a 15 grame de paracetamol. Transaminazele sunt mult crescute (ALT 4500 UI/L). Care este atitudinea terapeutică specifică indicată?
O pacientă de 45 de ani, cunoscută cu prurit intens și fatigabilitate, prezintă la analizele de rutină un sindrom colestatic (FAL și GGT crescute). Ecografia abdominală nu arată dilatarea căilor biliare. Se suspicionează o colangită biliară primitivă. Ce marker serologic este cel mai util pentru susținerea acestui diagnostic etiologic?
Un pacient de 30 de ani se prezintă cu icter, astenie și urini hipercrome. Analizele relevă AST 1200 UI/L, ALT 1500 UI/L, bilirubină totală 6 mg/dL. Profilul viral arată: Ag HBs pozitiv, Ac anti-HBc IgM pozitiv, ADN VHB pozitiv, Ac anti-VHD IgM negativ, Ac anti-VHC negativ. Care este diagnosticul etiologic?
Un tânăr de 19 ani este evaluat pentru un episod de hepatită acută severă, însoțit de tremor intențional și modificări de comportament apărute în ultimele luni. Examenul oftalmologic cu lampa cu fantă evidențiază prezența inelului Kayser-Fleischer la nivelul polului anterior al ochiului. Analizele de laborator arată un nivel scăzut al ceruloplasminei serice. Care este tratamentul de elecție pentru patologia de bază a acestui pacient?
O pacientă de 55 de ani cu ciroză hepatică de etiologie virală C se prezintă la camera de gardă pentru o decompensare acută. La examenul clinic se decelează icter sclero-tegumentar, ascită voluminoasă, circulație colaterală abdominală și un tremor caracteristic la extensia mâinilor. Analizele de laborator indică un INR de 1,8. Ce semnifică valoarea INR-ului în acest context clinic?
Un bărbat de 60 de ani urmează un tratament cu amoxicilină pentru o infecție respiratorie. După 10 zile de tratament, dezvoltă icter, prurit intens și scaune acolice. Analizele de laborator arată o creștere marcată a fosfatazei alcaline (FAL) și a gamma-glutamil transferazei (GGT), cu transaminaze (AST, ALT) doar ușor crescute. Ecografia abdominală este normală, fără dilatarea căilor biliare. Care este cel mai probabil mecanism al afectării hepatice în acest caz?
Sub 6 luni, cu normalizarea ulterioară a probelor biologice.
Un INR > 1,5, predictiv pentru instalarea insuficienței hepatice acute.
Virusul hepatitei A (VHA) și virusul hepatitei E (VHE).
Ag HBs pozitiv, Ac anti-HBc IgM pozitiv și ADN VHB pozitiv.