Boala mână-picior-gură

Definiție și etiologie · Epidemiologie și transmitere · Tablou clinic · Diagnostic și diagnostic diferențial

De ce contează

Boala mână-picior-gură este o patologie virală extrem de frecventă în cabinetul medicului de familie, în special în rândul copiilor. Recunoașterea rapidă a enantemului și exantemului caracteristic previne investigațiile inutile și permite gestionarea corectă a riscului de deshidratare, care este principala complicație pe termen scurt.

Definiție și etiologie

Boala mână-picior-gură este un sindrom clinic ce poate apărea atât la COPII, cât și la ADULȚI. Se caracterizează prin prezența unui enantem oral asociat cu un exantem localizat caracteristic la nivelul palmelor și plantelor (deși poate avea și alte localizări).

Agenții etiologici sunt virusuri din clasa Coxsackievirus, cel mai frecvent fiind implicat serotipul A16. De asemenea, sunt incriminate cel puțin alte 15 serotipuri de enterovirusuri, dintre care cel mai frecvent este Enterovirusul A71.

Persistența în scaun

Virusul se elimină prin scaun pe o perioadă îndelungată, putând persista până la 4 săptămâni.

Epidemiologie și transmitere

Boala evoluează în epidemii. Transmiterea se realizează pe cale orală, interuman, prin contactul direct cu secrețiile digestive și respiratorii ale bolnavilor sau prin contactul cu secrețiile din vezicule.

Parametri epidemiologici

Incubația: scurtă, de 3-5 zile.
Contagiozitatea: se menține până la 7 zile.

Tablou clinic

Debutul clinic include febră și disfagie. La COPII, un semn frecvent și important este refuzul alimentației, secundar durerii provocate de leziunile orale.

Manifestări eruptive

Enantemul: leziuni de tip papuloveziculos, extrem de dureroase, localizate la nivelul faringelui, mucoasei bucale și lingual.
Exantemul: erupție maculară, maculopapulară sau veziculară dispusă caracteristic la nivelul palmelor și plantelor.

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

Un copil de 3 ani este adus la cabinet pentru febră (38.5°C) și refuzul alimentației de 24 de ore. La examinare, prezintă vezicule dureroase pe mucoasa bucală și o erupție maculopapulară pe palme și plante. Care este cel mai probabil agent etiologic?

A Virusul varicelo-zosterian

Greșit — GREȘIT — Varicela prezintă erupție centripetă, pruriginoasă, în valuri, nu localizată predominant acral.

B Virusul herpes simplex tip 1

Greșit — GREȘIT — Gingivostomatita herpetică afectează cavitatea bucală, dar nu asociază erupția tipică palmo-plantară.

C Coxsackievirus A16

Corect — CORECT — Este agentul etiologic principal al bolii mână-picior-gură, manifestată prin enantem oral și exantem palmo-plantar.

D Parvovirus B19

Greșit — GREȘIT — Produce eritemul infecțios (boala a cincea), caracterizat prin aspectul de 'obraji pălmuiți' și erupție reticulară pe trunchi și membre.

E Streptococul beta-hemolitic de grup A

Greșit — GREȘIT — Produce scarlatina, caracterizată prin angină, limbă zmeurie și exantem micropapular aspru, nu vezicular palmo-plantar.

Diagnostic și diagnostic diferențial

Diagnosticul este eminamente clinic, bazat pe aspectul și localizarea caracteristică a exantemului și enantemului. În cazuri atipice sau complicate (ex. meningite), se poate utiliza detectarea prin PCR din secreții faringiene, scaun, lichid vezicular sau lichid cefalorahidian.

Diagnosticul diferențial se face cu alte afecțiuni eruptive sau veziculoase: gingivostomatita herpetică, urticaria, varicela, dermatitele de contact și eritemul multiform.

Complicații

În general, complicațiile sunt rare. Cea mai frecventă problemă este deshidratarea secundară scăderii aportului oral de lichide din cauza disfagiei.

Alte complicații posibile

Neurologice: encefalită, paralizie flască acută, meningită aseptică.
Sistemice: pancreatită.
În sarcină: risc de avort.

Afectarea unghiilor

Onicomadezisul (descuamarea și căderea unghiilor) este o complicație tardivă caracteristică. Aceasta apare la 3-8 săptămâni de la infecția acută.

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

O mamă se prezintă cu băiețelul ei de 4 ani, îngrijorată deoarece copilului au început să îi cadă unghiile de la mâini. Din antecedente rețineți că în urmă cu o lună a prezentat febră, dureri în gât și o erupție pe palme și tălpi. Care este atitudinea corectă?

A Inițierea imediată a unui tratament antifungic sistemic.

Greșit — GREȘIT — Nu este o infecție fungică, ci o complicație post-virală autolimitată.

B Liniștirea mamei, explicând că este o evoluție naturală tardivă a bolii virale recente.

Corect — CORECT — Onicomadezisul este o complicație tardivă caracteristică bolii mână-picior-gură, apărând la 3-8 săptămâni post-infecție.

C Recoltarea de urgență a lichidului cefalorahidian pentru excluderea meningitei.

Greșit — GREȘIT — Meningita este o complicație acută, nu justifică puncția lombară tardiv pentru onicomadezis asimptomatic.

D Administrarea de antibiotice cu spectru larg pentru suprainfecție bacteriană.

Greșit — GREȘIT — Nu există semne de suprainfecție bacteriană, onicomadezisul este asimptomatic și auto-limitat.

E Izolarea strictă a copilului la domiciliu pentru încă 14 zile.

Greșit — GREȘIT — Contagiozitatea maximă este în prima săptămână; la o lună distanță, izolarea nu mai este necesară pentru onicomadezis.

Tratament și prevenție

Tratamentul este strict suportiv, bazat pe administrarea de antitermice și asigurarea unei hidratări adecvate (orală sau, la nevoie, parenterală). Spitalizarea este rezervată exclusiv cazurilor complicate.

Prevenția se bazează pe măsuri generale de igienă, în special igiena mâinilor, și pe izolarea cazurilor pe perioada de contagiozitate.

Verifică-te

Grilă · alege un răspuns

Un pacient adult tânăr este diagnosticat clinic cu boala mână-picior-gură, prezentând disfagie importantă și febră. Care este conduita terapeutică recomandată în absența complicațiilor?

A Aciclovir oral timp de 7 zile.

Greșit — GREȘIT — Boala este produsă de enterovirusuri, care nu răspund la terapia antivirală anti-herpetică.

B Antibioterapie empirică cu Amoxicilină-Acid clavulanic.

Greșit — GREȘIT — Etiologia este virală, antibioticele sunt inutile și contraindicate în absența suprainfecției bacteriene.

C Tratament suportiv cu antitermice și hidratare adecvată.

Corect — CORECT — Tratamentul este strict simptomatic, vizând confortul pacientului și prevenirea deshidratării.

D Spitalizare obligatorie pentru izolare respiratorie.

Greșit — GREȘIT — Spitalizarea este rezervată exclusiv cazurilor complicate (ex. neurologice, deshidratare severă).

E Administrare de imunoglobuline intravenos.

Greșit — GREȘIT — Nu există indicație pentru imunoglobuline în formele necomplicate de boală mână-picior-gură.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Sursele pentru examenul de specialitate rămân perfect aliniate cu practica clinică actuală privind managementul bolii mână-picior-gură. Abordarea rămâne una eminamente clinică și suportivă.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.

Grile de examen

20 grile · verifică-ți răspunsurile

Grila 1

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

1 / 20

NU sunt cauze ale bolii mână-picior-gură:

A Virusul sincitial respirator

Corect — Fals — VSR determină infecții ale căilor respiratorii (ex. bronșiolită), nu boala mână-picior-gură.

B Enterovirus A71

Greșit — Adevărat — este cel mai frecvent dintre celelalte 15 serotipuri de enterovirusuri incriminate.

C Herpesvirusul uman 6 varianta B

Corect — Fals — HHV-6B este agentul etiologic pentru Roseola infantum (exantemul subit).

D Human Parvovirus B19

Corect — Fals — Parvovirus B19 este agentul etiologic al megaleritemului epidemic (boala obrajilor pălmuiți).

E Coxsackievirus A16

Greșit — Adevărat — este cel mai frecvent agent etiologic din clasa Coxsackievirus implicat în această boală.

Grila 2

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

2 / 20

Se poate afirma despre boala mână-picior-gură că:

A Este un sindrom clinic ce poate apărea și la copii și la adulți

Corect — Adevărat — boala afectează ambele categorii de vârstă, conform definiției.

B Evoluează în epidemii

Corect — Adevărat — din punct de vedere epidemiologic, boala evoluează în epidemii.

C Este produsă exclusiv de un singur serotip viral

Greșit — Fals — sunt incriminate cel puțin 15 serotipuri de enterovirusuri, pe lângă Coxsackievirus.

D Apare exclusiv la pacienții imunodeprimați

Greșit — Fals — boala apare frecvent la persoane imunocompetente, în special în colectivități.

E Se caracterizează printr-un enantem oral și un exantem palmo-plantar

Corect — Adevărat — triada clasică include afectarea mucoasei bucale, a palmelor și a plantelor.

Grila 3

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

3 / 20

Sunt manifestări clinice ale bolii mână-picior-gură:

A Enantem papuloveziculos, dureros la nivel faringian și lingual

Corect — Adevărat — enantemul este caracteristic și provoacă durere, ducând adesea la refuzul alimentației.

B Erupție micropapulară aspră la palpare, care se albește la presiune

Greșit — Fals — aceasta este descrierea exantemului din scarlatină, nu din boala mână-picior-gură.

C Refuzul alimentației la copii

Corect — Adevărat — din cauza enantemului dureros (disfagie), copiii refuză frecvent alimentația.

D Adenopatie laterocervicală masivă cu aspect de 'gât proconsular'

Greșit — Fals — acest tip de adenopatie este caracteristic mononucleozei infecțioase.

E Exantem macular, maculopapular sau vezicular la nivelul palmelor și plantelor

Corect — Adevărat — erupția palmo-plantară este semnul distinctiv al bolii.

Grila 4

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

4 / 20

Sunt complicații ale bolii mână-picior-gură:

A Pancreatită

Corect — Adevărat — pancreatita este menționată printre complicațiile rare ale bolii.

B Glomerulonefrită acută difuză poststreptococică

Greșit — Fals — aceasta este o complicație nesupurativă a infecției cu streptococ beta-hemolitic de grup A (ex. scarlatina).

C Onicomadezis (descuamarea unghiilor)

Corect — Adevărat — este o complicație rară ce apare la 3-8 săptămâni de la infecție.

D Avort

Corect — Adevărat — infecția în timpul sarcinii poate duce la avort ca o complicație rară.

E Paralizie flască acută

Corect — Adevărat — deși rară, este o complicație neurologică posibilă a infecției cu enterovirusuri.

Grila 5

Grilă · alege un răspuns

5 / 20

NU sunt utile în diagnosticul bolii mână-picior-gură:

A Testul rapid pentru streptococ beta-hemolitic de grup A

Corect — Fals — acest test este util în diagnosticul scarlatinei sau anginei streptococice, nu în boala mână-picior-gură.

B Detectarea prin PCR din scaun

Greșit — Adevărat — virusul se elimină prin scaun, fiind o probă excelentă pentru PCR.

C Detectarea prin PCR din secreții faringiene

Greșit — Adevărat — PCR-ul din secrețiile faringiene este util pentru confirmarea etiologiei virale.

D Detectarea prin PCR din lichid cefalorahidian

Greșit — Adevărat — este indicată în cazurile complicate cu meningită aseptică.

E Detectarea prin PCR din lichid vezicular

Greșit — Adevărat — lichidul din vezicule conține virusul și poate fi testat prin PCR.

Grila 6

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

6 / 20

Sunt adevărate următoarele afirmații despre epidemiologia bolii mână-picior-gură:

A Contagiozitatea durează până la 7 zile

Corect — Adevărat — perioada de contagiozitate maximă este de până la 7 zile.

B Virusul se elimină prin scaun, persistența putând fi până la 4 săptămâni

Corect — Adevărat — eliminarea prelungită prin scaun este o caracteristică importantă a enterovirusurilor.

C Incubația bolii este lungă, între 14 și 21 de zile

Greșit — Fals — incubația în boala mână-picior-gură este scurtă, de 3-5 zile.

D Sursa de infecție o reprezintă exclusiv animalele domestice

Greșit — Fals — transmiterea se face de la om la om, nu de la animale.

E Transmiterea se face pe cale orală, de la om la om

Corect — Adevărat — transmiterea are loc prin contact cu secreții digestive, respiratorii sau din vezicule.

Grila 7

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

7 / 20

Despre tratamentul bolii mână-picior-gură se poate spune că:

A Spitalizarea este indicată în cazurile complicate

Corect — Adevărat — formele severe (deshidratare, encefalită, meningită) necesită internare.

B Include hidratare orală sau parenterală

Corect — Adevărat — menținerea hidratării este crucială, mai ales când enantemul provoacă refuz alimentar.

C Este predominant suportiv

Corect — Adevărat — nu există tratament etiologic specific, baza fiind terapia suportivă.

D Presupune administrarea de Aciclovir intravenos

Greșit — Fals — Aciclovirul este util în infecțiile herpetice sau varicelă, nu în infecțiile cu Coxsackievirus.

E Necesită administrarea de rutină a antibioticelor macrolide

Greșit — Fals — fiind o boală virală, antibioticele nu sunt indicate de rutină.

Grila 8

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

8 / 20

Sunt adevărate următoarele afirmații despre diagnosticul diferențial al bolii mână-picior-gură:

A Se face cu dermatitele de contact

Corect — Adevărat — dermatitele de contact pot mima exantemul palmo-plantar.

B Include eritemul multiform

Corect — Adevărat — eritemul multiform este menționat explicit în diagnosticul diferențial.

C Include varicela

Corect — Adevărat — varicela prezintă erupție veziculară, dar cu distribuție diferită și polimorfism lezional.

D Include gingivostomatita herpetică

Corect — Adevărat — ambele prezintă leziuni veziculare/ulceroase dureroase în cavitatea bucală.

E Se face cu tusea convulsivă

Greșit — Fals — tusea convulsivă este o boală respiratorie fără exantem vezicular, nu intră în diagnosticul diferențial.

Grila 9

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

9 / 20

Se poate afirma despre enantemul din boala mână-picior-gură că:

A Este complet asimptomatic și trece adesea neobservat

Greșit — Fals — enantemul este dureros și provoacă simptomatologie marcată (disfagie).

B Poate determina refuzul alimentației la copii

Corect — Adevărat — durerea intensă la deglutiție (disfagie) duce frecvent la refuz alimentar.

C Are aspect de puncte mici sidefii pe mucoasa jugulară (semnul Koplik)

Greșit — Fals — semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă, nu pentru boala mână-picior-gură.

D Se localizează la nivelul faringelui, mucoasei bucale și lingual

Corect — Adevărat — acestea sunt localizările tipice ale enantemului în această boală.

E Este papuloveziculos și dureros

Corect — Adevărat — leziunile orale sunt papulovezicule care ulcerează și sunt foarte dureroase.

Grila 10

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

10 / 20

Despre complicațiile bolii mână-picior-gură se poate spune că:

A Includ frecvent suprainfecția bacteriană cu formare de cicatrici fibroase definitive

Greșit — Fals — suprainfecția cu cicatrici fibroase este o complicație tipică a varicelei (prin grataj), nu a bolii mână-picior-gură.

B Sunt rare în evoluția bolii

Corect — Adevărat — textul precizează explicit că aceste complicații sunt rare.

C Pot include meningita aseptică și encefalita

Corect — Adevărat — afectarea sistemului nervos central este o complicație severă posibilă.

D Includ descuamarea unghiilor (onicomadezis) la 3-8 săptămâni de la infecție

Corect — Adevărat — onicomadezisul este o complicație tardivă caracteristică.

E Pot duce la deshidratare prin scăderea aportului oral de lichide

Corect — Adevărat — disfagia severă cauzată de enantem predispune la deshidratare.

Grila 11

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

11 / 20

Sunt adevărate următoarele informații:

A Boala mână-picior-gură evoluează în epidemii

Corect — Adevărat — epidemiologic, boala se manifestă sub formă de epidemii.

B Transmiterea se face exclusiv pe cale respiratorie

Greșit — Fals — transmiterea se face pe cale orală, prin secreții digestive, respiratorii și din vezicule.

C Prevenția include igiena mâinilor și izolarea cazurilor

Corect — Adevărat — acestea sunt măsurile profilactice de bază recomandate.

D Virusul nu supraviețuiește în tractul digestiv

Greșit — Fals — virusul se elimină prin scaun până la 4 săptămâni, deci supraviețuiește în tractul digestiv.

E Incubația bolii este de 3-5 zile

Corect — Adevărat — perioada de incubație este scurtă, între 3 și 5 zile.

Grila 12

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

12 / 20

NU sunt indicate în tratamentul bolii mână-picior-gură:

A Antitermicele

Greșit — Adevărat — tratamentul suportiv include combaterea febrei.

B Hidratarea orală

Greșit — Adevărat — menținerea unui aport hidric adecvat este esențială.

C Hidratarea parenterală în cazurile complicate

Greșit — Adevărat — dacă aportul oral este imposibil din cauza durerii, se recurge la hidratare i.v.

D Corticoterapia sistemică de rutină

Corect — Fals — corticosteroizii nu sunt indicați în tratamentul de rutină al acestei afecțiuni virale.

E Imunoprofilaxia cu palivizumab

Corect — Fals — palivizumab este indicat pentru prevenția infecțiilor cu virusul sincitial respirator (VSR), nu pentru enterovirusuri.

Grila 13

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

13 / 20

Sunt adevărate următoarele afirmații despre exantemul din boala mână-picior-gură:

A Apare caracteristic la nivelul palmelor și plantelor

Corect — Adevărat — afectarea palmo-plantară dă numele bolii și este un semn clinic major.

B Este localizat exclusiv la nivelul feței

Greșit — Fals — localizarea tipică este pe palme și plante (posibil și alte zone, dar nu exclusiv pe față).

C Evoluează în valuri eruptive intens pruriginoase

Greșit — Fals — evoluția în valuri cu elemente în stadii diferite și prurit intens este tipică varicelei.

D Are aspect de plăci roșii cu paloare circumorală ('obraji pălmuiți')

Greșit — Fals — acest aspect este patognomonic pentru megaleritemul epidemic (infecția cu Parvovirus B19).

E Poate fi macular, maculopapular sau vezicular

Corect — Adevărat — erupția poate îmbrăca oricare dintre aceste forme clinice.

Grila 14

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

14 / 20

NU se poate afirma despre onicomadezisul asociat bolii mână-picior-gură că:

A Reprezintă o complicație neurologică severă

Corect — Fals — este o afecțiune dermatologică (a anexelor pielii), nu neurologică.

B Apare în primele 24 de ore de la debutul febrei

Corect — Fals — apare tardiv (3-8 săptămâni), nu în faza acută a bolii.

C Este o complicație frecventă care necesită intervenție chirurgicală

Corect — Fals — este o complicație rară și autolimitată, unghia regenerându-se spontan.

D Reprezintă descuamarea unghiilor

Greșit — Adevărat — onicomadezisul constă în desprinderea și căderea lamei unghiale.

E Apare la 3-8 săptămâni de la infecție

Greșit — Adevărat — este o complicație tardivă, apărând la câteva săptămâni după episodul acut.

Grila 15

Grilă · alege un răspuns

15 / 20

Copil de 4 ani, adus la medic pentru febră (38.5°C), disfagie și refuzul alimentației de 2 zile. La examenul clinic se observă vezicule dureroase pe mucoasa bucală și un exantem maculopapular pe palme și plante. Care este cel mai probabil diagnostic?

A Boala mână-picior-gură

Corect — Adevărat — triada febră, enantem bucal dureros și exantem palmo-plantar este patognomonică.

B Rujeolă

Greșit — Fals — rujeola prezintă exantem maculopapular cranio-caudal și pete Koplik, nu vezicule palmo-plantare.

C Scarlatină

Greșit — Fals — scarlatina asociază erupție micropapulară aspră pe trunchi și respectă palmele și tălpile.

D Varicelă

Greșit — Fals — varicela prezintă erupție generalizată, pruriginoasă, cu polimorfism lezional, nu limitată palmo-plantar.

E Megaleritem epidemic

Greșit — Fals — megaleritemul debutează cu rash malar ('obraji pălmuiți'), urmat de exantem reticulat pe trunchi.

Grila 16

Grilă · alege un răspuns

16 / 20

Un pacient de 5 ani este adus la cabinet deoarece părinții au observat descuamarea și căderea unghiilor de la mâini (onicomadezis). Din istoric reiese că în urmă cu 6 săptămâni a prezentat un episod febril cu erupție veziculară palmo-plantară și afte bucale. Care este etiologia cea mai probabilă a episodului inițial?

A Infecția cu virusul rujeolic

Greșit — Fals — rujeola nu produce vezicule și nici onicomadezis tardiv.

B Infecția cu Streptococ beta-hemolitic de grup A

Greșit — Fals — infecția streptococică produce scarlatină (descuamare furfuracee/în lambouri), nu erupție veziculară palmo-plantară.

C Infecția cu Parvovirus B19

Greșit — Fals — Parvovirus B19 produce boala obrajilor pălmuiți, fără vezicule palmo-plantare.

D Infecția cu Coxsackievirus A16

Corect — Adevărat — episodul inițial a fost boala mână-picior-gură, care poate fi urmată tardiv (3-8 săptămâni) de onicomadezis.

E Infecția cu virusul varicelo-zosterian

Greșit — Fals — varicela nu se prezintă cu erupție strict palmo-plantară și nu are onicomadezisul ca sechelă tipică.

Grila 17

Complement multiplu · bifează toate variantele corecte

17 / 20

Într-o grădiniță a apărut un focar de boală mână-picior-gură. Părinții întreabă medicul de familie cât timp copilul lor, recent diagnosticat, ar putea elimina virusul prin scaun, pentru a respecta normele stricte de igienă. Ce informații sunt corecte conform datelor epidemiologice?

A Persistența în scaun poate fi până la 4 săptămâni

Corect — Adevărat — enterovirusurile se pot elimina prelungit prin materiile fecale, până la 4 săptămâni.

B Contagiozitatea bolii durează până la 7 zile

Corect — Adevărat — deși eliminarea fecală e lungă, contagiozitatea maximă este considerată până la 7 zile.

C Eliminarea fecală durează toată viața

Greșit — Fals — portajul nu este pe viață, se limitează la aproximativ 4 săptămâni.

D Virusul nu se elimină prin scaun, ci doar prin secreții respiratorii

Greșit — Fals — transmiterea fecal-orală este o cale majoră pentru enterovirusuri.

E Virusul se elimină prin scaun maxim 24 de ore

Greșit — Fals — eliminarea este mult mai lungă, ajungând la săptămâni.

Grila 18

Grilă · alege un răspuns

18 / 20

Un sugar de 11 luni, diagnosticat clinic în urmă cu 3 zile cu boală mână-picior-gură (prezentând febră, enantem oral și vezicule palmo-plantare), este adus la urgențe pentru vărsături repetate, letargie și bombarea fontanelei anterioare. Se suspicionează o complicație neurologică (meningită aseptică). Ce investigație este utilă pentru confirmarea etiologiei virale din lichidul cefalorahidian?

A Testul rapid streptococic din LCR

Greșit — Fals — testul rapid streptococic se face din exsudat faringian pentru scarlatină/angină, nu din LCR.

B Cultura pe mediul Bordet-Gengou

Greșit — Fals — acest mediu este specific pentru izolarea Bordetella pertussis (tusea convulsivă).

C Detectarea virusului prin PCR din lichidul cefalorahidian

Corect — Adevărat — PCR-ul din LCR este metoda de elecție pentru confirmarea meningitei cu enterovirusuri.

D Dozarea anticorpilor heterofili

Greșit — Fals — anticorpii heterofili (testul Paul-Bunnell) se folosesc pentru diagnosticul mononucleozei infecțioase.

E Evidențierea anticorpilor anti-toxină eritrogenă

Greșit — Fals — toxina eritrogenă este produsă de streptococul beta-hemolitic de grup A.

Grila 19

Grilă · alege un răspuns

19 / 20

O fetiță de 3 ani prezintă febră de 39°C, iritabilitate și plâns continuu. La examinare, medicul observă un enantem papuloveziculos intens dureros la nivelul faringelui și mucoasei linguale, alături de câteva macule pe palme. Din cauza durerii, fetița refuză complet aportul de lichide de 24 de ore, prezentând semne clinice de deshidratare moderată (pliu cutanat leneș, mucoase uscate). Care este atitudinea terapeutică adecvată?

A Recomandarea exclusivă a hidratării orale forțate la domiciliu

Greșit — Fals — pacientul prezintă deja semne de deshidratare moderată și refuz total, forțarea orală este ineficientă și riscantă.

B Administrarea de imunoglobuline specifice hiperimune

Greșit — Fals — imunoglobulinele hiperimune se folosesc în alte infecții (ex. varicelă severă), nu de rutină aici.

C Administrarea de antibiotice macrolide la domiciliu

Greșit — Fals — boala este virală, antibioticele nu au nicio indicație.

D Spitalizare pentru hidratare parenterală și tratament suportiv

Corect — Adevărat — deshidratarea secundară refuzului alimentar (complicație) reprezintă indicație de spitalizare și reechilibrare i.v.

E Prescrierea de corticosteroizi sistemici în doză mare

Greșit — Fals — corticoterapia nu este indicată în tratamentul bolii mână-picior-gură.

Grila 20

Grilă · alege un răspuns

20 / 20

Un pacient de 6 ani se prezintă cu o erupție veziculară. Pentru a diferenția boala mână-picior-gură de varicelă, medicul analizează caracteristicile clinice. Care dintre următoarele elemente pledează pentru diagnosticul de boală mână-picior-gură și NU pentru varicelă?

A Pruritul intens generalizat cu risc de suprainfecție stafilococică

Greșit — Fals — pruritul intens și riscul de suprainfecție prin grataj sunt tipice varicelei.

B Erupția generalizată cu evoluție în valuri

Greșit — Fals — evoluția în valuri eruptive este caracteristică varicelei.

C Localizarea exantemului predominant pe palme și plante

Corect — Adevărat — afectarea palmo-plantară este tipică pentru boala mână-picior-gură, în timp ce varicela are erupție generalizată superficială.

D Prezența polimorfismului lezional (maculă, papulă, veziculă, crustă simultan)

Greșit — Fals — polimorfismul lezional este semnul distinctiv al varicelei.

E Evoluția elementelor eruptive spre ombilicare și cruste

Greșit — Fals — transformarea veziculelor în cruste ombilicate este ciclul evolutiv al varicelei.

Etiologie și persistență

Virusuri Coxsackie (frecvent A16)
Enterovirus A71
Eliminare prelungită prin scaun (până la 4 săptămâni)

Fun fact

Numele virusului Coxsackie provine de la micul oraș Coxsackie din statul New York, unde a fost izolat pentru prima dată în 1948 din fecalele copiilor cu paralizie flască.

Transmitere și contagiozitate

Transmitere orală interumană
Contact cu secreții respiratorii, digestive sau lichid vezicular
Incubație scurtă (3-5 zile)
Contagiozitate până la 7 zile

Atenție

Atenție la schimbatul scutecelor! Deși contagiozitatea respiratorie scade după prima săptămână, virusul se elimină prin fecale timp de mai multe săptămâni.

Aspect clinic

Febră și disfagie la debut
Enantem dureros (faringe, mucoasă bucală)
Exantem maculopapular/vezicular pe palme și plante

Perlă clinică

Refuzul brusc al alimentației la un copil febril trebuie să te ducă imediat cu gândul la o examinare atentă a cavității bucale pentru a căuta enantemul dureros.

Diagnostic clinic

Diagnostic eminamente clinic
PCR doar în cazuri atipice/complicate
Diferențial cu varicela, gingivostomatita herpetică, eritemul multiform

Perlă clinică

Spre deosebire de varicelă, unde leziunile sunt centripete și pruriginoase, exantemul din boala mână-picior-gură este acral (palme/plante) și de obicei nepruriginos, dar dureros.

Complicații posibile

Deshidratarea este cea mai frecventă complicație
Risc de avort în sarcină
Complicații neurologice rare (meningită, encefalită)
Onicomadezis tardiv

Perlă clinică

Părinții se pot speria de căderea unghiilor (onicomadezis) care apare la 3-8 săptămâni după boală; este important să îi liniștești că unghiile vor crește la loc normal.

Management suportiv

Tratament strict suportiv
Antitermice
Hidratare adecvată
Spitalizare doar pentru cazuri complicate

Conduită

Oferă lichide reci (calmează durerea orală). 2. Evită sucurile acide care irită enantemul. 3. Administrează antitermice/analgezice. 4. Explică regulile stricte de igienă a mâinilor.

Lecții cheie

Diagnosticul este eminamente clinic, bazat pe asocierea febrei cu enantemul oral și exantemul palmo-plantar.
Refuzul alimentației la copilul febril impune mereu examinarea atentă a cavității bucale pentru a exclude leziunile dureroase.
Onicomadezisul este o complicație tardivă benignă (la 3-8 săptămâni) care nu necesită tratament specific, ci doar liniștirea părinților.
Tratamentul antiviral nu este indicat, managementul fiind strict suportiv (hidratare și analgezie).

Surse

2.2.22. Bolile infectioase ale copilariei.md