Cancerul de sân

Cancerul de sân

Definiție și incidență · Factori de risc · Screening și autoexaminare · Semne de alarmă și evaluarea medicală
De ce contează

Cancerul de sân este cel mai întâlnit tip de cancer la femei în România și a treia cauză de mortalitate oncologică. Depistarea precoce prin screening și evaluare triplă crește exponențial șansele de supraviețuire, medicul de familie având rolul critic de a recunoaște rapid semnele de alarmă și de a asigura trimiterea urgentă la specialist.

Definiție și incidență

Cancerul de sân este o neoplazie care apare în țesuturile glandei mamare, de obicei la nivelul ductelor sau lobulilor. În România, reprezintă cel mai întâlnit tip de cancer la femei și ocupă locul al treilea ca și cauză de deces prin cancer, după neoplasmul pulmonar și cel de colon. Deși numărul de cazuri este mult mai mic, boala poate fi întâlnită și la bărbați.

Factori de risc

Deși cauzele exacte sunt încă necunoscute, apariția cancerului de sân este corelată cu o serie de factori de risc nemodificabili, hormonali și legați de stilul de viață.

Principalii factori de risc
  • Vârsta: risc crescut la persoanele de peste 50 de ani.
  • Istoric medical: istoric familial de neoplazii, diagnostic precedent de cancer de sân, prezența unui nodul sau a unor afecțiuni benigne ale sânului.
  • Factori hormonali și reproductivi: prima menstruație la o vârstă precoce (sub 12 ani), vârsta peste 35 de ani la nașterea primului copil, tratamente cu estrogeni.
  • Factori fizici și de mediu: densitate crescută a sânilor, radioterapie efectuată în copilărie sau adolescență la nivelul sânilor sau toracelui.
  • Stil de viață: supraponderabilitate, obezitate, dietă bogată în grăsimi, consum de alcool și fumat.
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 45 de ani se prezintă pentru un control de rutină și discută despre riscul ei de a dezvolta cancer de sân. Care dintre următoarele elemente din istoricul ei reprezintă un factor de risc recunoscut?

A Prima menstruație la vârsta de 14 ani.
Greșit — GREȘIT — Menarha tardivă este un factor protector. Riscul crește la menarhă precoce (sub 12 ani).
B Nașterea primului copil la vârsta de 22 de ani.
Greșit — GREȘIT — Primiparitatea precoce este un factor protector. Riscul crește dacă primul copil este născut după vârsta de 35 de ani.
C Menarha la vârsta de 11 ani.
Corect — CORECT — Prima menstruație la o vârstă precoce (sub 12 ani) crește expunerea cumulativă la estrogeni și, implicit, riscul de cancer mamar.
D Alăptarea prelungită a celor doi copii.
Greșit — GREȘIT — Alăptarea reduce numărul de cicluri menstruale și expunerea la estrogeni, fiind considerată un factor protector.
E Indice de masă corporală de 21 kg/m².
Greșit — GREȘIT — Obezitatea și supraponderabilitatea sunt factori de risc, nu greutatea normală.

Screening și autoexaminare

Screeningul se adresează unei populații sănătoase și asimptomatice. Medicul de familie recomandă autoexaminarea lunară a sânilor pentru depistarea precoce a oricărui nodul. Perioada optimă este la 1-2 zile după terminarea ciclului menstrual, când sânii sunt mai puțin edematoși. După menopauză, se recomandă stabilirea unei date fixe lunare.

Momentul autoexaminării

La 1-2 zile după terminarea menstruației.

Obiectivele autoexaminării lunare
  • Contur și formă: căutarea unor modificări de volum sau formă.
  • Suprafață cutanată: modificări de culoare sau indurații ale pielii.
  • Masă palpabilă: depistarea oricărui nodul la nivelul glandei mamare.
  • Mamelon: apariția de cruste, secreții clare sau sangvinolente, asimetrie de poziție.
  • Arii ganglionare: căutarea nodulilor duri supraclavicular, subclavicular și la nivelul axilei.

Mamografia reprezintă examinarea radiologică a sânului și poate depista formațiuni tumorale prea mici pentru a fi simțite la examinarea fizică. Eficiența metodei depinde de dimensiunea tumorii, densitatea țesutului mamar și îndemânarea medicului radiolog.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 30 de ani, cu cicluri menstruale regulate, dorește să înceapă autoexaminarea lunară a sânilor, dar nu este sigură când este cel mai bun moment. Ce îi veți recomanda?

A Cu 1-2 zile înainte de începerea menstruației.
Greșit — GREȘIT — Sânii sunt edematoși și pot prezenta nodularități fiziologice premenstrual, crescând riscul de rezultate fals-pozitive.
B La 1-2 zile după terminarea menstruației.
Corect — CORECT — Acesta este momentul optim, deoarece edemul fiziologic al sânilor a dispărut, iar examinarea este mai precisă.
C În ziua ovulației, la jumătatea ciclului.
Greșit — GREȘIT — Fluctuațiile hormonale din ovulație pot modifica textura sânului, nefiind momentul ideal.
D În orice zi a lunii, cu condiția să fie aceeași dată.
Greșit — GREȘIT — Această regulă se aplică doar femeilor aflate la menopauză, care nu mai au fluctuații hormonale ciclice.
E Doar atunci când simte o durere la nivel mamar.
Greșit — GREȘIT — Autoexaminarea trebuie făcută de rutină, lunar, pe sâni asimptomatici, pentru screening.

Semne de alarmă și evaluarea medicală

Prezentarea la medicul de familie este necesară în caz de: nodul palpabil, modificări de formă/dimensiune, scurgere mamelonară spontană (fără stoarcere), modificări ale pielii, noduli axilari sau dureri neobișnuite care nu dispar. Medicul efectuează examenul clinic bilateral al sânilor.

Evaluarea triplă a leziunilor suspecte
  • Componenta clinică: istoricul medical și examenul clinic al sânului.
  • Componenta imagistică: mamografie și/sau ecografie.
  • Componenta morfopatologică: biopsie fără excizie (prin aspirație cu ac fin urmată de citologie), cu sau fără biopsie chirurgicală.
Trimitere urgentă la specialist

Orice rezultat pozitiv la una dintre componentele evaluării triple necesită trimitere la un specialist în chirurgia sânului în termen de maxim 2 săptămâni de la suspiciunea diagnostică.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 55 de ani prezintă un nodul mamar dur, nedureros, descoperit recent. Medicul de familie suspectează o leziune malignă și dorește să aplice protocolul de evaluare triplă. Care sunt componentele acestuia?

A Examen clinic, RMN mamar și marker tumoral CA 15-3.
Greșit — GREȘIT — Markerii tumorali și RMN-ul nu fac parte din evaluarea triplă standard inițială.
B Mamografie, ecografie și examen clinic.
Greșit — GREȘIT — Lipsește componenta morfopatologică (biopsia/citologia) esențială pentru diagnosticul de certitudine.
C Examen clinic, imagistică (mamografie/ecografie) și biopsie/citologie.
Corect — CORECT — Evaluarea triplă include obligatoriu componenta clinică, imagistică și morfopatologică (aspirație cu ac fin sau biopsie).
D Examen clinic, teste genetice BRCA1/2 și biopsie excizională.
Greșit — GREȘIT — Testarea genetică nu e de primă intenție, iar biopsia recomandată inițial este fără excizie.
E Ecografie mamară, hemoleucogramă și puncție aspirativă.
Greșit — GREȘIT — Hemoleucograma nu are rol în diagnosticul de certitudine al cancerului mamar.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Sursele pentru examenul de specialitate rămân perfect aliniate cu ghidurile oncologice actuale privind screeningul și diagnosticul cancerului mamar. Evaluarea triplă și trimiterea rapidă la specialist (în sub 2 săptămâni) reprezintă standardul de aur în practica medicală internațională.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.