Cancerul gastric

Cancerul gastric

Generalități și Etiologie · Morfopatologie și Clasificare · Tablou clinic · Diagnostic și Stadializare
De ce contează

Cancerul gastric este o problemă majoră de sănătate publică, adesea diagnosticat în stadii avansate din cauza asimptomatologiei prelungite. Recunoașterea precoce a semnelor de alarmă și investigarea promptă a pacienților cu infecție cu H. pylori sau dispepsie recentă sunt esențiale pentru medicul de familie, putând crește supraviețuirea la 5 ani de la sub 25% la peste 90% în formele incipiente.

Generalități și Etiologie

Cancerul gastric reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Peste 95% dintre tumorile maligne gastrice sunt adenocarcinoame. Vârsta medie de apariție este de 70 de ani la sexul masculin și 75 de ani la sexul feminin, cu un raport bărbați/femei de 1,5-4/1.

Infecția cu Helicobacter pylori

H. pylori este declarat de OMS carcinogen de ordinul I. Pacienții infectați au un risc de a dezvolta cancer gastric de până la 8 ori mai mare. Cascada patogenică clasică presupune: gastrită atrofică urmată de metaplazie intestinală, care evoluează spre displazie și, în final, carcinom gastric.

Factori alimentari și de risc

Aportul crescut de sare și conservarea alimentelor prin sărare sau afumare reprezintă factori de risc importanți. Rol protector au fructele și legumele proaspete (antioxidanți) și suplimentarea cu vitamina C. Aspirina poate avea rol protector prin inhibarea ciclooxigenazei-2.

Condiții asociate cu risc crescut
  • Gastrita cronică atrofică: risc de 6 ori mai mare pentru tipul intestinal (forma multifocală asociată cu H. pylori)
  • Stomacul rezecat: risc crescut la >20 de ani de la intervenție (din cauza aclorhidriei)
  • Ulcerul gastric: factor de risc (spre deosebire de ulcerul duodenal, care asociază risc redus)
  • Polipii gastrici: risc maxim de malignizare pentru cei adenomatoși și >2 cm
  • Factori genetici: risc de 3 ori mai mare la rudele de gradul I și la grupa de sânge AII
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un bărbat de 72 de ani este diagnosticat cu adenocarcinom gastric. La anamneză se identifică mai mulți factori de risc posibili asociați stilului de viață și istoricului medical. Care dintre următoarele condiții este recunoscută ca având un rol protector împotriva cancerului gastric?

A Gastrita cronică atrofică
Greșit — GREȘIT — Gastrita atrofică crește riscul de 6 ori pentru adenocarcinomul de tip intestinal.
B Consumul de alimente conservate prin afumare
Greșit — GREȘIT — Alimentele afumate sau sărate reprezintă factori de risc importanți.
C Consumul de aspirină
Corect — CORECT — Aspirina poate avea rol protector prin inhibarea ciclooxigenazei-2 (COX-2).
D Prezența ulcerului gastric în antecedente
Greșit — GREȘIT — Ulcerul gastric este un factor de risc pentru malignizare.
E Infecția cronică cu Helicobacter pylori
Greșit — GREȘIT — H. pylori este un carcinogen de ordinul I, crescând riscul de până la 8 ori.

Morfopatologie și Clasificare

Topografic, cancerul gastric se localizează cel mai frecvent la nivelul corpului gastric (40%) și în porțiunea distală (40%), în timp ce regiunea cardială este afectată în 15% din cazuri.

Clasificarea histologică Lauren

Comparație
Adenocarcinomul gastric: Forma intestinală vs. Forma difuză
Forma intestinală
  • Se asociază cu metaplazia intestinală
  • Apare pe mucoasa gastrică atrofică
  • Diseminează precoce hepatic
  • Frecvent la vârstnici și sexul masculin
  • Prognostic mai bun
Forma difuză
  • Nu se asociază cu metaplazia intestinală
  • Celule maligne izolate, mici, slab diferențiate
  • Diseminează precoce peritoneal
  • Răspândit uniform geografic și pe sexe
  • Prognostic infaust

Clasificarea în funcție de profunzime

Cancerul incipient se limitează la mucoasă și submucoasă, fără a depăși musculara proprie, având o supraviețuire la 5 ani de peste 90%. Cancerul avansat se întinde dincolo de submucoasă și are un prognostic mai slab.

Clasificarea Borrmann (pentru cancerul avansat)
  • Tipul I: formă polipoidă, bine delimitată, neulcerată
  • Tipul II: formă ulcerativă, bine delimitată, acoperită cu depozite necrotice
  • Tipul III: formă mixtă, ulcero-infiltrativă
  • Tipul IV: formă difuz infiltrativă, ulcerată sau neulcerată
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

În urma unei rezecții gastrice, examenul histopatologic descrie un adenocarcinom cu celule maligne izolate, mici, slab diferențiate, fără asociere cu metaplazia intestinală. Ce caracteristică este specifică acestei forme tumorale conform clasificării Lauren?

A Diseminează precoce pe cale hepatică
Greșit — GREȘIT — Diseminarea hepatică precoce este caracteristică formei intestinale.
B Are un prognostic mai bun comparativ cu alte forme
Greșit — GREȘIT — Forma difuză are un prognostic infaust.
C Apare predominant la bărbați vârstnici
Greșit — GREȘIT — Forma difuză este răspândită uniform geografic și pe sexe.
D Diseminează precoce pe cale peritoneală
Corect — CORECT — Adenocarcinomul difuz diseminează rapid peritoneal și are un prognostic rezervat.
E Se dezvoltă exclusiv pe mucoasă atrofică
Greșit — GREȘIT — Forma difuză nu se asociază cu mucoasa atrofică sau metaplazia intestinală.

Tablou clinic

Cancerul gastric incipient este asimptomatic în 80% din situații. Când devine simptomatic, manifestările sunt de tip dispeptic: grețuri, sațietate precoce, scădere ponderală și disfagie.

În cancerul avansat, 90% dintre pacienți prezintă simptome. Durerea (descrisă ca arsură sau plenitudine) se asociază cu pierderea în greutate. Vărsăturile cu alimente nedigerate apar tardiv în cancerul antral obstructiv. Hemoragia digestivă se manifestă prin melenă sau hematemeză.

Semne de diseminare și sindroame paraneoplazice
  • Semnul Blumer: masă tumorală palpabilă în fundul de sac Douglas
  • Semnul Virchow: adenopatie supraclaviculară stângă
  • Tumora Kruckenberg: metastaze ovariene bilaterale
  • Semnul Trousseau: tromboflebite migratorii (sindrom paraneoplazic)
  • Acanthosis nigricans și prurit

Diagnostic și Stadializare

Examenul endoscopic cu biopsie este investigația de bază, diagnosticând peste 95% din cazuri. Indicațiile absolute sunt: pacienți < 45 ani cu semne de alarmă (scădere ponderală, disfagie, anemie) și pacienți > 45 ani cu dispepsie recent instalată.

Examenul radiologic cu dublu contrast evidențiază triada clasică: nișă, lacună, infiltrație. Ecoendoscopia este esențială pentru evaluarea rezecabilității locoregionale, iar CT-ul are o sensibilitate de 90% pentru formele avansate.

Stadializarea TNM (repere cheie)
  • T1: prinderea mucoasei și submucoasei
  • T2: invadează musculara proprie
  • T3: penetrează subseroasa (fără invazia peritoneului visceral)
  • T4: prinderea organelor din jur
  • N1: 1-2 ganglioni regionali afectați
  • N2: 3-6 ganglioni regionali afectați
  • N3: peste 7 ganglioni regionali afectați
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 48 de ani se prezintă la medicul de familie acuzând simptome dispeptice (sațietate precoce și plenitudine) debutate în urmă cu 3 săptămâni. Nu prezintă scădere ponderală, disfagie sau anemie. Care este conduita optimă de primă intenție?

A Tratament empiric cu inhibitori de pompă de protoni timp de 4 săptămâni
Greșit — GREȘIT — La pacienții > 45 ani cu dispepsie recent instalată, se indică endoscopia de primă intenție, nu tratamentul empiric.
B Examen radiologic cu dublu contrast
Greșit — GREȘIT — Endoscopia cu biopsie este investigația de bază, superioară examenului radiologic.
C Endoscopie digestivă superioară cu biopsie
Corect — CORECT — Vârsta > 45 ani cu dispepsie recent instalată reprezintă o indicație absolută pentru endoscopie.
D Testare non-invazivă pentru H. pylori și eradicare
Greșit — GREȘIT — Strategia "test and treat" se aplică de regulă la pacienți mai tineri, fără semne de alarmă.
E Ecografie abdominală pentru evaluarea rezecabilității
Greșit — GREȘIT — Ecografia/Ecoendoscopia se folosește pentru stadializare după confirmarea diagnosticului.

Diagnostic diferențial

Ulcerul gastric benign vs. malign

Comparație
Diferențierea radiologică a ulcerului gastric
Ulcer benign
  • Contur regulat al ulcerului
  • Proiecție în afară de la linia curburii
  • Pliuri regulate, se opresc la ulcer
  • Tranziție progresivă spre țesutul normal
Ulcer malign
  • Contur neregulat al ulcerului
  • Proiecție retrasă de la linia curburii
  • Pliuri neregulate, amputate, nodulare
  • Tranziție bruscă spre țesutul normal

Alte tumori gastrice

Limfomul gastric (3-6%) este frecvent de tip B (MALT) și apare post-infecție cu H. pylori. Tumorile stromale (GIST) sunt rare (1%), diagnosticate prin ecoendoscopie. Tumorile neuroendocrine au origine în celulele enterocromafin-like și pot fi secretante hormonal, necesitând asocierea cu Somatostatin.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient efectuează un tranzit baritat eso-gastro-duodenal care evidențiază o nișă gastrică. Care dintre următoarele aspecte radiologice sugerează caracterul malign al leziunii?

A Conturul regulat al ulcerului
Greșit — GREȘIT — Conturul regulat este specific ulcerului benign.
B Proiecția în afară de la linia curburii
Greșit — GREȘIT — Aceasta este o caracteristică a ulcerului benign.
C Pliuri regulate care se opresc la ulcer
Greșit — GREȘIT — Pliurile regulate la marginea nișei sugerează benignitate.
D Tranziția progresivă spre țesutul normal
Greșit — GREȘIT — Tranziția progresivă este un semn de benignitate.
E Pliuri neregulate, amputate și nodulare
Corect — CORECT — Pliurile neregulate, amputate și tranziția bruscă spre țesutul normal sugerează un proces infiltrativ malign.

Tratament și Prognostic

CalculatorCalculator ECOG - Status funcțional
Calculator interactiv — în curând.
CalculatorCalculator Karnofsky - Status funcțional
Calculator interactiv — în curând.

Tratamentul chirurgical (gastrectomie totală sau subtotală) trebuie tentat la majoritatea pacienților cu boală localizată. Când tumora afectează joncțiunea esogastrică, se practică rezecția „en bloc” a esofagului distal. La momentul diagnosticului, 50-60% dintre pacienți sunt nerezecabili.

Contraindicații chirurgicale

Carcinomatoza peritoneală și metastazele multiple reprezintă contraindicații absolute pentru intervenția chirurgicală cu viză curativă.

Supraviețuirea la 5 ani este de 70-90% în cancerul incipient și scade la 25-50% în stadiile avansate fără metastaze. Netratați, pacienții cu metastaze hepatice au o speranță de viață de 4-6 luni, iar cei cu metastaze peritoneale de doar 4-6 săptămâni.

Vârsta și localizarea ca factori de prognostic

Pacienții tineri (între 30-40 ani) au o evoluție mult mai rapidă și nefavorabilă a bolii. De asemenea, tumorile cu localizare proximală asociază un prognostic mai slab comparativ cu formele distale.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate reflectă cu acuratețe principiile actuale de diagnostic și management ale cancerului gastric. Endoscopia precoce rămâne standardul de aur, iar criteriile de rezecabilitate sunt aliniate ghidurilor internaționale.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.