Bolile arteriale periferice

Bolile arteriale periferice

Definiție și epidemiologie · Tablou clinic și diagnostic · Tratament și revascularizare · Trombangeita obliterantă (Buerger)
De ce contează

Boala arterială periferică afectează până la 25% dintre pacienții peste 75 de ani, fiind un marker major al aterosclerozei sistemice. Identificarea ei timpurie în cabinetul medicului de familie este vitală, deoarece acești pacienți au un risc de deces la 10 ani de 4 ori mai mare comparativ cu populația generală.

Definiție și epidemiologie

Boala arterială periferică (BAP) reprezintă reducerea progresivă a lumenului vascular și a fluxului sanguin spre membre, generând ischemie. Afectează ~12-14% din populația generală și până la 25% la persoanele > 75 ani. Frecvent este asimptomatică (aproximativ jumătate din cazuri). Pacienții cu BAP aterosclerotică au un risc de deces în următorii 10 ani de 4 ori mai mare comparativ cu populația generală.

Ateroscleroza sistemică reprezintă cauza în >90% dintre cazuri, asociind frecvent diabet zaharat, dislipidemii și alte localizări aterosclerotice (coronariene, cerebrale). Arteriopatiile neaterosclerotice (trombangeita Buerger, arteritele infecțioase) sunt rare, reprezentând ~10% din cazuri.

Afectarea la femei — frecvent asimptomatică

Deși boala este mai frecvent descrisă la bărbați, în jurul vârstei de 70 de ani prevalența devine relativ egală între sexe. Femeile prezintă frecvent o afectare asimptomatică, evidențiată doar prin scăderea indexului gleznă-braț (IGB).

Tablou clinic și diagnostic

Simptomul clasic este claudicația intermitentă (crampă dureroasă situată de obicei în molet, care apare la mers și cedează în repaus). În stadii avansate apare durerea de repaus, difuză, atroce, cu exacerbări nocturne, calmată inițial de poziția declivă. Obstrucția arterială înaltă (sindromul Leriche) asociază disfuncții sexuale.

Examenul clinic evidențiază diminuarea sau dispariția pulsului, sufluri arteriale și tulburări trofice (pilozitate redusă, unghii îngroșate, ulcerații ischemice, gangrenă). Testul Buerger evaluează paloarea la ridicarea membrelor la 60-70 de grade; o recolorare în > 40 secunde indică o obstrucție severă.

Tabelul 1
Stadializarea clinică a BAMI
glisează lateral
Clasificarea Leriche-FontaineClasificarea Rutherford
StadiulClinicGradClinic
IAsimptomatic00Asimptomatic
II aClaudicația apare < 200mI1Claudicație ușoară
I2Claudicație moderată
II bClaudicația apare > 200mI3Claudicație severă
IIIDurere în repaus ameliorată declivII4Durere în repaus
IVDurere în repaus neameliorată decliv și tulburări trofice majore (ulcerații, gangrenă)III5Ulcerare ischemică limitată, nedepășind degetele
III6Ulcerare ischemică severă sau gangrenă

Indexul gleznă-braț (IGB) este metoda non-invazivă de primă intenție pentru screening și diagnostic. La pacienții cu diabet zaharat, boală cronică de rinichi sau cu IGB > 1,3 (artere necompresibile), se recomandă utilizarea indicelui deget-braț, unde o valoare < 0,7 este sugestivă pentru afectarea vasculară.

Tabelul 2
Indicele gleznă-braț
IGB
Normal0,9-1,3
Afectare ușoară0,7-0,89
Afectare medie0,40-0,69
Afectare severă< 0,4
Artere necompresibile> 1,3

Ultrasonografia Duplex arterială (DUS) este metoda imagistică de primă intenție pentru confirmarea, localizarea și cuantificarea leziunilor. Se completează cu angio-CT sau angio-RMN pentru a considera opțiunile de revascularizare.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient de 68 de ani cu diabet zaharat tip 2 se prezintă pentru evaluarea unor dureri la nivelul gambelor la efort. La măsurarea indexului gleznă-braț (IGB), se obține valoarea de 1,35. Care este atitudinea corectă?

A Se exclude boala arterială periferică, valoarea fiind normală.
Greșit — GREȘIT — Normalul este 0,9-1,3. O valoare >1,3 înseamnă artere necompresibile.
B Se diagnostichează o ischemie severă și se recomandă revascularizare de urgență.
Greșit — GREȘIT — Ischemia severă este definită de un IGB < 0,4.
C Se recomandă măsurarea indicelui deget-braț, suspectând artere necompresibile.
Corect — CORECT — La diabetici, IGB > 1,3 arată rigiditate vasculară, fiind necesară măsurarea indicelui deget-braț (diagnostic la < 0,7).
D Se inițiază imediat dubla terapie antiagregantă pentru o lună.
Greșit — GREȘIT — Dubla terapie antiagregantă timp de o lună este indicată doar după implantarea unui stent.
E Se efectuează testul Buerger pentru confirmarea diagnosticului de ischemie acută.
Greșit — GREȘIT — Testul Buerger evaluează paloarea la ridicarea membrelor în ischemia cronică, nu acută, iar IGB > 1,3 dictează indice deget-braț.

Tratament și revascularizare

CalculatorCalculator Risc ASCVD la 10 ani
Calculator interactiv — în curând.

Renunțarea la fumat este esențială. Ținta tensiunii arteriale este < 130/80 mmHg (se preferă IEC/sartani, blocante de calciu). Antrenamentul de mers zilnic trebuie încurajat până aproape de apariția durerilor, timp de cel puțin 6 luni. Beta-blocantele se administrează cu prudență, preferându-se cele selective (nebivolol, carvedilol).

Terapia antiplachetară cu Aspirină 75-150 mg/zi sau Clopidogrel 75 mg/zi este recomandată la pacienții simptomatici (cei asimptomatici nu necesită). Ținta lipidică este LDL-c < 55 mg/dL (statine în doză maxim tolerată, ezetimib, inhibitori PCSK9). Medicația vasoactivă (Cilostazol 100 mg de 2×/zi, Naftidrofuril, Pentoxifilină) ameliorează perimetrul de mers.

Contraindicații majore pentru medicația vasoactivă

Cilostazolul și Alprostadilul (prostaglandină i.v.) sunt contraindicate la pacienții cu insuficiență cardiacă. Cilostazolul poate induce aritmii, hipotensiune și hemoragii.

Revascularizarea (endovasculară sau chirurgicală) este indicată când simptomele afectează calitatea vieții sau există risc de amputație. Tratamentul endovascular este de primă linie pentru leziunile aorto-iliace tip A-C (TASC). După implantarea unui stent este necesară dublă terapie antiagregantă timp de o lună, urmată de monoterapie indefinit.

Tabelul 3
Clasificarea leziunilor BAMI (TASC II) - Leziuni aorto-iliace
Leziunile aorto-iliace
Tipul leziuniiDescrierea
Tipul A
  • Stenoza unilaterală sau bilaterală de AIC
  • Stenoza unică, scurtă (≤ 3 cm), unilaterală sau bilaterală de AIE
Tipul B
  • Stenoza scurtă (≤ 3 cm) la nivelul aortei infrarenale
  • Ocluzia unilaterală de AIC
  • Stenoza unică sau multiple, totalizând 3-10 cm, care implică AIE, dar care nu se extinde la nivelul AFC
  • Ocluzia unilaterală de AIE, care nu implică originile arterelor iliace interne sau a AFC
Tipul C
  • Ocluziile bilaterale de AIC
  • Stenoze bilaterale de AIE de 3-10 cm lungime, care nu se extind la nivelul AFC
  • Stenoza unilaterală de AIE care se extinde la nivelul AFC
  • Ocluzia unilaterală de AIE care implică originile arterelor iliace interne și/sau AFC
  • Ocluzia unilaterală de AIE, sever calcificată, cu sau fără implicarea originilor arterelor iliace interne și/sau AFC
Tipul D
  • Ocluzia aorto-iliace infra-renală
  • Afectarea difuză ce implică aorta și ambele artere iliace, care necesită tratament
  • Stenozele multiple, difuze, care afectează unilateral AIC, AIE și AFC
  • Ocluziile unilaterale de AIC și AIE
  • Ocluziile bilaterale de AIE
  • Stenozele de artere iliace la pacienții cu AAA, cu indicație de tratament, dar care nu se pretează la implantarea unui endograft sau când se asociază cu alte leziuni care necesită tratament chirurgical clasic la nivelul aortei sau arterelor iliace
Tabelul 4
Clasificarea leziunilor BAMI (TASC II) - Leziuni femuro-popliteale
Leziunile femuro-popliteale
Tipul leziuniiDescrierea
Tipul A
  • Stenoza unică ≤ 10 cm lungime
  • Ocluzie unică ≤ 5 cm lungime
Tipul B
  • Leziuni multiple (tenose sau ocluzii), fiecare ≤ 5 cm lungime
  • Stenoza unică sau ocluzie ≤ 15 cm, care nu implică artera poplitee
  • Leziuni unice sau multiple, în absența vaselor tibiale în continuitate, care să amelioreze influxul pentru un bypass distal
  • Ocluzie sever calcificată ≤ 5 cm lungime
  • Stenoza unică de artera poplitee
Tipul C
  • Stenoze multiple sau ocluzii, care totalizează > 15 cm, cu sau fără calcificări severe
  • Stenoze recurente sau ocluzii, care necesită tratament, după 2 intervenții endovasculare
Tipul D
  • Ocluzie cronică totală de AFC sau AFS (> 20 cm, care implică artera poplitee)
  • Ocluzie cronică totală de artera poplitee și trifurcația vasculară proximală
Tabelul 5
Evaluarea riscului de amputație - clasificarea WIFI
glisează lateral
Scor
W (wound)Leziune trofică0Fără ulcer
1Ulcer mic, superfi cial la nivelul gambei sau piciorului fără gangrenă
2Ulcer adânc cu expunerea osului, articulației sau tendoanelor ± modificări gangrenoase limitate la nivelul degetelor
3Ulcer adânc extensiv ± cu implicarea călcâiului ± gangrenă extensivă
I (ischemia)IGBPresiune arterială gleznă (mmHg)Presiune arterială haluce (mmHg)
0≥0,80>100≥60
10,60 - 0,7970-10040-59
20,40 - 0,5950-7030-39
3<0,40<50<30
FI (foot infection)0Fără simptome/semne de infecție
1Infecție locală implicând doar pielea și țesutul subcutanat
2Infecție locală implicând straturi mai profunde decât pielea/țesutul subcutanat
3Sindrom inflamator sistemic
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient cu claudicație intermitentă la 150 de metri și insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă (FEVS 35%) solicită tratament medicamentos pentru ameliorarea perimetrului de mers. Ce medicație vasoactivă este strict contraindicată la acest pacient?

A Aspirina 75 mg/zi
Greșit — GREȘIT — Aspirina este un antiagregant indicat la pacienții simptomatici și nu este contraindicată în insuficiența cardiacă.
B Cilostazolul
Corect — CORECT — Cilostazolul și Alprostadilul sunt contraindicate major în insuficiența cardiacă, putând induce aritmii și hipotensiune.
C Clopidogrelul 75 mg/zi
Greșit — GREȘIT — Clopidogrelul este o alternativă la aspirină, permis în insuficiența cardiacă.
D Atorvastatina 80 mg/zi
Greșit — GREȘIT — Statinele sunt indicate pentru atingerea țintei LDL-c < 55 mg/dL.
E Nebivololul
Greșit — GREȘIT — Nebivololul este un beta-blocant selectiv care se poate administra la pacienții cu BAP.

Trombangeita obliterantă (Buerger)

Este o boală inflamatorie și obstructivă nonaterosclerotică a arterelor și venelor mici și mijlocii. Afectează tipic bărbații tineri (< 40 ani) și este strict legată de fumat. Anatomopatologic, leziunile sunt de tip inflamator asociat cu tromboză, fără necroza peretelui afectat.

Clinic se manifestă prin claudicație distală (la nivelul piciorului), dureri de repaus precoce și tromboflebită superficială migratorie. Pulsul la arterele mari este prezent, dar absent distal (pedioase, tibiale). Frecvent asociază sindrom Raynaud și afectarea membrelor superioare.

Arteriografia arată aspect de tirbușon al colateralelor în jurul zonei de obstrucție, cu aspect normal al vaselor mari. Tratamentul impune oprirea absolută a fumatului, vasodilatatoare și îngrijirea leziunilor. Revascularizarea este dificilă din cauza calibrului mic al vaselor.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un bărbat de 32 de ani, fumător a 2 pachete/zi, se prezintă pentru dureri la nivelul degetelor de la picioare apărute în repaus și episoade recurente de tromboflebită superficială. Pulsul la artera femurală și poplitee este prezent bilateral, dar absent la arterele pedioase. Care este cel mai probabil diagnostic?

A Ischemie arterială acută prin embolie din fibrilație atrială.
Greșit — GREȘIT — Embolia se prezintă cu debut brutal (cei 5 P), nu cu tromboflebită migratorie și claudicație distală cronică.
B Boală arterială periferică aterosclerotică stadiul IV.
Greșit — GREȘIT — Ateroscleroza apare tipic la vârstnici, nu asociază tromboflebită superficială și nu cruță vasele mari.
C Trombangeită obliterantă (boala Buerger).
Corect — CORECT — Tabloul clasic: bărbat tânăr, fumător, afectare distală cu puls prezent proximal și tromboflebită migratorie.
D Sindrom Leriche.
Greșit — GREȘIT — Sindromul Leriche reprezintă obstrucția înaltă aorto-iliacă, manifestată prin claudicație fesieră și disfuncție sexuală.
E Tromboză venoasă profundă.
Greșit — GREȘIT — Tromboza venoasă profundă nu explică absența pulsului arterial distal și durerea de tip ischemic.

Sindromul de ischemie arterială acută

Reprezintă întreruperea brutală a perfuziei arteriale a unei extremități. Cauzele principale sunt emboliile arteriale (fibrilație atrială, valvulopatii, endocardită) și trombozele in situ pe plăci de aterom.

Semnele clinice (Cei 5 P ai lui Pratt)
  • Pulsless: dispariția pulsului arterial la nivelul arterei obstruate
  • Pain: durere de repaus, intensă și progresivă
  • Palor: paloare tegumentară, urmată de colorație violacee-negricioasă și gangrenă
  • Parestezii: în membrul ischemic
  • Paralizie: pareză și paralizie a membrului afectat

Dacă membrul este viabil (sensibilitate păstrată, semnal Doppler prezent), se administrează heparină și se evaluează pentru tromboliză pe cateter (în ischemii < 14 zile) sau revascularizare. Dacă membrul este afectat ireversibil (paralizie, necroză, Doppler absent), se indică amputația.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 75 de ani cu fibrilație atrială netratată anticoagulant se prezintă la UPU cu durere atroce, paloare și absența pulsului la membrul inferior drept, instalate brusc în urmă cu 4 ore. La examenul clinic, sensibilitatea este păstrată, iar semnalul Doppler arterial este prezent. Care este conduita terapeutică imediată?

A Amputația de urgență a membrului inferior.
Greșit — GREȘIT — Membrul este încă viabil (sensibilitate păstrată, Doppler prezent). Amputația se face doar în stadiul ireversibil (paralizie, necroză).
B Administrarea de heparină și evaluare pentru tromboliză pe cateter.
Corect — CORECT — Pentru membrul viabil cu ischemie < 14 zile, se administrează heparină și se ia în calcul tromboliza sau revascularizarea.
C Administrarea de Cilostazol 100 mg de 2x/zi.
Greșit — GREȘIT — Cilostazolul este indicat pentru claudicația intermitentă (cronică), nu pentru ischemia acută.
D Dublă terapie antiagregantă cu Aspirină și Clopidogrel.
Greșit — GREȘIT — Dubla terapie antiagregantă este indicată post-stentare, nu ca tratament de primă linie în ischemia acută embologenă.
E Recomandarea unui program de antrenament de mers zilnic.
Greșit — GREȘIT — Antrenamentul de mers este util în boala arterială periferică cronică stadiul II, nu în urgențele ischemice acute.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate sunt perfect aliniate cu ghidurile actuale privind diagnosticul și tratamentul bolilor arteriale periferice.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.