Boala arterială periferică afectează până la 25% dintre pacienții peste 75 de ani, fiind un marker major al aterosclerozei sistemice. Identificarea ei timpurie în cabinetul medicului de familie este vitală, deoarece acești pacienți au un risc de deces la 10 ani de 4 ori mai mare comparativ cu populația generală.
Boala arterială periferică (BAP) reprezintă reducerea progresivă a lumenului vascular și a fluxului sanguin spre membre, generând ischemie. Afectează ~12-14% din populația generală și până la 25% la persoanele > 75 ani. Frecvent este asimptomatică (aproximativ jumătate din cazuri). Pacienții cu BAP aterosclerotică au un risc de deces în următorii 10 ani de 4 ori mai mare comparativ cu populația generală.
Ateroscleroza sistemică reprezintă cauza în >90% dintre cazuri, asociind frecvent diabet zaharat, dislipidemii și alte localizări aterosclerotice (coronariene, cerebrale). Arteriopatiile neaterosclerotice (trombangeita Buerger, arteritele infecțioase) sunt rare, reprezentând ~10% din cazuri.
Deși boala este mai frecvent descrisă la bărbați, în jurul vârstei de 70 de ani prevalența devine relativ egală între sexe. Femeile prezintă frecvent o afectare asimptomatică, evidențiată doar prin scăderea indexului gleznă-braț (IGB).
Simptomul clasic este claudicația intermitentă (crampă dureroasă situată de obicei în molet, care apare la mers și cedează în repaus). În stadii avansate apare durerea de repaus, difuză, atroce, cu exacerbări nocturne, calmată inițial de poziția declivă. Obstrucția arterială înaltă (sindromul Leriche) asociază disfuncții sexuale.
Examenul clinic evidențiază diminuarea sau dispariția pulsului, sufluri arteriale și tulburări trofice (pilozitate redusă, unghii îngroșate, ulcerații ischemice, gangrenă). Testul Buerger evaluează paloarea la ridicarea membrelor la 60-70 de grade; o recolorare în > 40 secunde indică o obstrucție severă.
| Clasificarea Leriche-Fontaine | Clasificarea Rutherford | |||
|---|---|---|---|---|
| Stadiul | Clinic | Grad | Clinic | |
| I | Asimptomatic | 0 | 0 | Asimptomatic |
| II a | Claudicația apare < 200m | I | 1 | Claudicație ușoară |
| I | 2 | Claudicație moderată | ||
| II b | Claudicația apare > 200m | I | 3 | Claudicație severă |
| III | Durere în repaus ameliorată decliv | II | 4 | Durere în repaus |
| IV | Durere în repaus neameliorată decliv și tulburări trofice majore (ulcerații, gangrenă) | III | 5 | Ulcerare ischemică limitată, nedepășind degetele |
| III | 6 | Ulcerare ischemică severă sau gangrenă | ||
Indexul gleznă-braț (IGB) este metoda non-invazivă de primă intenție pentru screening și diagnostic. La pacienții cu diabet zaharat, boală cronică de rinichi sau cu IGB > 1,3 (artere necompresibile), se recomandă utilizarea indicelui deget-braț, unde o valoare < 0,7 este sugestivă pentru afectarea vasculară.
| IGB | |
|---|---|
| Normal | 0,9-1,3 |
| Afectare ușoară | 0,7-0,89 |
| Afectare medie | 0,40-0,69 |
| Afectare severă | < 0,4 |
| Artere necompresibile | > 1,3 |
Ultrasonografia Duplex arterială (DUS) este metoda imagistică de primă intenție pentru confirmarea, localizarea și cuantificarea leziunilor. Se completează cu angio-CT sau angio-RMN pentru a considera opțiunile de revascularizare.
Un pacient de 68 de ani cu diabet zaharat tip 2 se prezintă pentru evaluarea unor dureri la nivelul gambelor la efort. La măsurarea indexului gleznă-braț (IGB), se obține valoarea de 1,35. Care este atitudinea corectă?
Renunțarea la fumat este esențială. Ținta tensiunii arteriale este < 130/80 mmHg (se preferă IEC/sartani, blocante de calciu). Antrenamentul de mers zilnic trebuie încurajat până aproape de apariția durerilor, timp de cel puțin 6 luni. Beta-blocantele se administrează cu prudență, preferându-se cele selective (nebivolol, carvedilol).
Terapia antiplachetară cu Aspirină 75-150 mg/zi sau Clopidogrel 75 mg/zi este recomandată la pacienții simptomatici (cei asimptomatici nu necesită). Ținta lipidică este LDL-c < 55 mg/dL (statine în doză maxim tolerată, ezetimib, inhibitori PCSK9). Medicația vasoactivă (Cilostazol 100 mg de 2×/zi, Naftidrofuril, Pentoxifilină) ameliorează perimetrul de mers.
Cilostazolul și Alprostadilul (prostaglandină i.v.) sunt contraindicate la pacienții cu insuficiență cardiacă. Cilostazolul poate induce aritmii, hipotensiune și hemoragii.
Revascularizarea (endovasculară sau chirurgicală) este indicată când simptomele afectează calitatea vieții sau există risc de amputație. Tratamentul endovascular este de primă linie pentru leziunile aorto-iliace tip A-C (TASC). După implantarea unui stent este necesară dublă terapie antiagregantă timp de o lună, urmată de monoterapie indefinit.
| Leziunile aorto-iliace | |
|---|---|
| Tipul leziunii | Descrierea |
| Tipul A |
|
| Tipul B |
|
| Tipul C |
|
| Tipul D |
|
| Leziunile femuro-popliteale | |
|---|---|
| Tipul leziunii | Descrierea |
| Tipul A |
|
| Tipul B |
|
| Tipul C |
|
| Tipul D |
|
| Scor | ||||
|---|---|---|---|---|
| W (wound)Leziune trofică | 0 | Fără ulcer | ||
| 1 | Ulcer mic, superfi cial la nivelul gambei sau piciorului fără gangrenă | |||
| 2 | Ulcer adânc cu expunerea osului, articulației sau tendoanelor ± modificări gangrenoase limitate la nivelul degetelor | |||
| 3 | Ulcer adânc extensiv ± cu implicarea călcâiului ± gangrenă extensivă | |||
| I (ischemia) | IGB | Presiune arterială gleznă (mmHg) | Presiune arterială haluce (mmHg) | |
| 0 | ≥0,80 | >100 | ≥60 | |
| 1 | 0,60 - 0,79 | 70-100 | 40-59 | |
| 2 | 0,40 - 0,59 | 50-70 | 30-39 | |
| 3 | <0,40 | <50 | <30 | |
| FI (foot infection) | 0 | Fără simptome/semne de infecție | ||
| 1 | Infecție locală implicând doar pielea și țesutul subcutanat | |||
| 2 | Infecție locală implicând straturi mai profunde decât pielea/țesutul subcutanat | |||
| 3 | Sindrom inflamator sistemic | |||
Un pacient cu claudicație intermitentă la 150 de metri și insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă (FEVS 35%) solicită tratament medicamentos pentru ameliorarea perimetrului de mers. Ce medicație vasoactivă este strict contraindicată la acest pacient?
Este o boală inflamatorie și obstructivă nonaterosclerotică a arterelor și venelor mici și mijlocii. Afectează tipic bărbații tineri (< 40 ani) și este strict legată de fumat. Anatomopatologic, leziunile sunt de tip inflamator asociat cu tromboză, fără necroza peretelui afectat.
Clinic se manifestă prin claudicație distală (la nivelul piciorului), dureri de repaus precoce și tromboflebită superficială migratorie. Pulsul la arterele mari este prezent, dar absent distal (pedioase, tibiale). Frecvent asociază sindrom Raynaud și afectarea membrelor superioare.
Arteriografia arată aspect de tirbușon al colateralelor în jurul zonei de obstrucție, cu aspect normal al vaselor mari. Tratamentul impune oprirea absolută a fumatului, vasodilatatoare și îngrijirea leziunilor. Revascularizarea este dificilă din cauza calibrului mic al vaselor.
Un bărbat de 32 de ani, fumător a 2 pachete/zi, se prezintă pentru dureri la nivelul degetelor de la picioare apărute în repaus și episoade recurente de tromboflebită superficială. Pulsul la artera femurală și poplitee este prezent bilateral, dar absent la arterele pedioase. Care este cel mai probabil diagnostic?
Reprezintă întreruperea brutală a perfuziei arteriale a unei extremități. Cauzele principale sunt emboliile arteriale (fibrilație atrială, valvulopatii, endocardită) și trombozele in situ pe plăci de aterom.
Dacă membrul este viabil (sensibilitate păstrată, semnal Doppler prezent), se administrează heparină și se evaluează pentru tromboliză pe cateter (în ischemii < 14 zile) sau revascularizare. Dacă membrul este afectat ireversibil (paralizie, necroză, Doppler absent), se indică amputația.
O pacientă de 75 de ani cu fibrilație atrială netratată anticoagulant se prezintă la UPU cu durere atroce, paloare și absența pulsului la membrul inferior drept, instalate brusc în urmă cu 4 ore. La examenul clinic, sensibilitatea este păstrată, iar semnalul Doppler arterial este prezent. Care este conduita terapeutică imediată?
Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate sunt perfect aliniate cu ghidurile actuale privind diagnosticul și tratamentul bolilor arteriale periferice.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Se poate afirma despre boala arterială periferică că:
Sunt factori de risc pentru boala arterială periferică:
Sunt manifestări clinice ale bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre indexul gleznă-braț (IGB):
Sunt utile în diagnosticul bolii arteriale periferice:
Sunt indicate în tratamentul bolii arteriale periferice simptomatice:
Sunt contraindicații pentru tratamentul cu Alprostadil:
Despre trombangeita obliterantă Buerger se poate spune că:
NU sunt cauze ale sindromului de ischemie arterială acută:
NU sunt manifestări clinice ale ischemiei arteriale acute:
Sunt adevărate următoarele informații:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre medicația vasoactivă utilizată în boala arterială periferică:
Despre tratamentul de revascularizare în boala arterială periferică NU se poate spune că:
Se poate afirma despre evaluarea clinică a pacientului cu boală arterială periferică că:
Pacient de 65 de ani, fumător, se prezintă pentru durere sub formă de crampă la nivelul moletului drept, apărută la mers pe o distanță de aproximativ 300 metri și care cedează în repaus. La examenul clinic, pulsul la artera pedioasă dreaptă este diminuat. Se măsoară tensiunea arterială sistolică: 140 mmHg la brațul drept, 135 mmHg la brațul stâng, 100 mmHg la glezna dreaptă și 130 mmHg la glezna stângă. Care este afirmația corectă privind diagnosticul acestui pacient?
Un pacient de 72 de ani, cunoscut cu fibrilație atrială permanentă neanticoagulată, se prezintă la camera de gardă acuzând durere atroce, cu debut brusc în urmă cu 2 ore, la nivelul membrului inferior stâng. La examinare, membrul este palid, rece, cu parestezii, iar pulsul la artera poplitee și pedioasă stângă este absent. Care este atitudinea terapeutică și de diagnostic adecvată?
Un bărbat de 32 de ani, fumător a 2 pachete de țigări/zi, fără antecedente de diabet sau dislipidemie, se prezintă pentru claudicație intermitentă la nivelul piciorului stâng și dureri de repaus cu localizare distală. Examenul clinic relevă puls prezent la arterele femurale și poplitee, dar absent la arterele pedioase bilateral, precum și o ulcerație dureroasă pe halucele stâng. Care este cel mai probabil diagnostic și atitudinea corectă?
Pacient de 68 de ani, cu istoric de diabet zaharat tip 2 și fumat, se prezintă pentru durere severă la nivelul gambei și piciorului drept, care apare în repaus și îl trezește noaptea din somn. Durerea se ameliorează parțial când pacientul coboară piciorul la marginea patului. La inspecție, se observă o ulcerație ischemică limitată la nivelul degetului II al piciorului drept. Indexul gleznă-braț (IGB) este 0,35. Ecografia Doppler arterială confirmă ocluzii multiple la nivel femuro-popliteu. Care sunt afirmațiile corecte privind stadiul bolii și managementul acestui pacient?
O pacientă de 75 de ani, cu istoric de boală coronariană ischemică și dislipidemie, acuză de 3 luni dureri abdominale difuze care apar constant la 30-60 de minute postprandial. Durerea cedează uneori la administrarea de nitroglicerină sublingual. Pacienta a pierdut 8 kg în greutate din cauza fricii de a mânca (sitofobie). Examenul clinic abdominal este nespecific, fără semne de iritație peritoneală. Care este abordarea corectă pentru această pacientă?
Un pacient de 60 de ani este diagnosticat cu boală arterială periferică a membrelor inferioare, stadiul IIb Leriche-Fontaine (claudicație la peste 200 m). Pacientul asociază insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă (FEVS 35%) și hipertensiune arterială. Medicul de familie decide inițierea tratamentului medicamentos pentru ameliorarea simptomelor și reducerea riscului cardiovascular. Care dintre următoarele opțiuni terapeutice sunt corecte sau contraindicate conform ghidurilor?
< 55 mg/dL (se utilizează statine în doză maxim tolerată, ezetimib, inhibitori PCSK9).
IGB > 1,3 (frecvent la diabetici sau pacienți cu boală cronică de rinichi, necesitând calcularea indicelui deget-braț).
Insuficiența cardiacă (pot induce aritmii, hipotensiune și hemoragii).
Pulsless (fără puls), Pain (durere), Palor (paloare), Parestezii, Paralizie.
Doar la pacienții simptomatici (cei asimptomatici nu necesită terapie antiplachetară de rutină).
Sindromul Leriche (obstrucție arterială înaltă aorto-iliacă).