Epistaxisul este una dintre cele mai frecvente urgențe din sfera ORL întâlnite în cabinetul medicului de familie. Cunoașterea etiologiei și stăpânirea tehnicilor de hemostază locală sunt esențiale pentru gestionarea rapidă a sângerărilor benigne și pentru recunoașterea promptă a cazurilor grave care necesită transfer la spital.
Epistaxisul reprezintă o hemoragie ce se produce la nivelul narinelor și cavității nazale, în special la nivelul petei vasculare Kisselbach (situată în partea antero-inferioară a septului cartilaginos) sau de la nivelul nazofaringelui.
Un pacient de 18 ani se prezintă cu sângerare nazală activă. La examinare, se observă că hemoragia provine din partea antero-inferioară a septului cartilaginos. Care este denumirea acestei zone anatomice?
Etiologia epistaxisului poate fi reprezentată de cauze locale sau generale, detaliate în tabelul de mai jos.
| Cauză | Afecțiune |
|---|---|
| Idiopatic |
|
| Traumatic |
|
| Infecție de tract respirator superior |
|
| Anomalii vasculare |
|
| Tumori maligne și benigne nazo-sinusale | |
| Hipertensiune arterială | |
| Coagulopatie |
|
| Perforație de sept | |
| Deviație de sept |
|
| Sângerare care provine dintr-un sinus |
|
| Endometrioză |
|
| Afecțiuni metabolice |
|
| Boli ale ficatului |
|
| Boli infecțioase virale sau bacteriene |
|
Un bărbat de 65 de ani, cunoscut cu ciroză hepatică și hipertensiune arterială, se prezintă pentru un epistaxis recurent. Care dintre următoarele este considerată cea mai frecventă cauză de epistaxis în populația generală, conform surselor examenului?
Se vor administra hemostatice pe cale generală: Adrenostazin, Vitamina K (fitomenadion), Venostat, Tamsilat, soluții cu calciu.
Dacă epistaxisul nu se oprește după 10-20 de minute de hemostază iar cantitatea de sânge pierdută este mare, bolnavul va fi transportat la spital în poziție semișezândă sau culcat, cu capul puțin ridicat și înclinat în față (pentru a favoriza eliminarea sângelui), respirând pe gură și cu monitorizarea funcțiilor vitale.
Un pacient de 45 de ani se prezintă la cabinet cu epistaxis benign activ. Care este prima măsură corectă privind poziționarea pacientului pentru realizarea hemostazei locale?
Managementul epistaxisului în practica medicului de familie necesită intervenții rapide și eficiente. Deși măsurile de prim ajutor din sursele de examen sunt general valabile, Ghidul AAO-HNS 2020 aduce actualizări importante privind utilitatea antibioterapiei profilactice în cazul tamponamentului nazal.
Tamponamentul nazal anterior este o manevră frecventă pentru oprirea epistaxisului refractar la compresiune. Tradițional, se considera că menținerea tamponamentului crește riscul de infecție locală sau sistemică, justificând antibioterapia profilactică. Sursă: AAO-HNS 2020
În concluzie, abordarea modernă a epistaxisului limitează utilizarea antibioticelor:
Surse verificate:
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Se poate afirma despre epistaxis că:
Sunt cauze ale epistaxisului:
Sunt indicate în tratamentul epistaxisului benign:
NU sunt indicate în tratamentul epistaxisului:
Despre atitudinea de urgență în epistaxisul benign NU se poate spune că:
Sunt factori de risc pentru epistaxis:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre transportul la spital în epistaxisul grav:
Sunt FALSE următoarele informații:
Sunt cauze ale epistaxisului:
Sunt indicate în tratamentul epistaxisului benign:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre etiologia epistaxisului:
Se poate afirma despre epistaxisul grav că:
Despre tampoanele introduse în fosele nazale pentru hemostază se poate spune că:
Sunt cauze ale epistaxisului:
Un pacient de 65 de ani, cunoscut cu hipertensiune arterială, se prezintă cu epistaxis anterior activ. Tensiunea arterială măsurată este 180/100 mmHg. Care este atitudinea imediată corectă conform textului?
Un copil de 5 ani este adus la cabinet prezentând epistaxis unilateral drept apărut după ce și-a introdus degetul în nas. Care este cea mai probabilă etiologie în acest caz?
Un pacient prezintă epistaxis grav care nu s-a oprit după 15 minute de hemostază locală, iar cantitatea de sânge pierdută este mare. Cum trebuie transportat pacientul la spital?
Un pacient de 55 de ani, cunoscut cu ciroză hepatică și insuficiență hepatică cronică, se prezintă cu epistaxis recurent. Pacientul este agitat, iar sângerarea este activă. Medicul decide administrarea de hemostatice pe cale generală. Ce preparate sunt indicate conform textului?
Un pacient de 40 de ani se prezintă cu epistaxis benign. Medicul decide să efectueze comprimarea petei vasculare prin introducerea în fosele nazale de tampoane îmbibate în soluții hemostatice și anestezic. Care dintre următoarele combinații sunt corecte conform protocolului descris?
Un pacient de 30 de ani, diagnosticat recent cu rinită acută, se prezintă cu epistaxis. Medicul aplică măsuri de hemostază locală cu tampoane nazale. Din cauza persistenței sângerării ușoare, durata tratamentului local depășește 24 de ore. Ce măsură suplimentară este indicată în acest moment?
În partea antero-inferioară a septului cartilaginos.
Cauza idiopatică.
Cu bărbia în piept (înclinat în față).
Timp de 10 minute.
Adrenalină 1%.
Dacă sângerarea nu se oprește după 10-20 de minute de hemostază și cantitatea de sânge pierdută este mare.