Medicina preventivă este temelia practicii medicului de familie, având ca scop reducerea morbidității și mortalității prin intervenții proactive. Identificarea precoce a factorilor de risc cardiovascular și oncologic, alături de vaccinare și consilierea pentru un stil de viață sănătos, transformă asistența medicală dintr-una reactivă într-una predictivă și personalizată.
Viziunea modernă a medicinei preventive se bazează pe cei 4P: predicție, prevenire, personalizare, participare. Descoperirea secvenței genomice a adăugat medicina genomică, permițând identificarea afecțiunilor cu componentă genetică și instituirea unei terapii personalizate (farmacogenomică, ex. metabolizarea Clopidogrelului prin CYP2C19).
| Afecțiunea | Biomarker | Implicații clinice |
|---|---|---|
| Cancer de sân | Receptor pentru estrogeni | Receptor prezent: posibila responsivitate la terapia endocrină |
| Cancer de sân | Receptor pentru factorul de creștere epidermal 2 | Indică o boală mult mai agresivă. Trastuzumab este un tratament specific pentru acest receptor |
| Cancer de sân și ovarian | Genele BRCA-1/-2 | Crește susceptibilitatea de cancer de sân/ovarian: se ia în considerație tratamentul profilactic |
| Cancer pulmonar, colorectal, de sân | Receptor pentru factorul de creștere epidermal | Pacienții cu mutație la nivelul genei acestui receptor: sunt eligibili pentru tratamentul cu gefitinib sau erlotinib |
| Cancer pancreatic, colorectal | KRAS (produs al oncogenei KRAS) | Mutația KRAS: lipsa răspunsului la cetuximab sau panitumumab |
| Cancer de sân | Citocromul P450 2D6 (CYP2D6) | Tamoxifenul poate determina creșterea toxicității la pacienții care au variații ale CYP2D6 |
| Boli cardiovasculare | Citocromul P450 2C9 (CYP2C9) | Pacienții care au anumite alele prezintă un risc crescut de sângerare când sunt tratați cu warfarină |
Prevenția primordială are ca scop împiedicarea apariției modelelor socio-economice și culturale care cresc riscul de boală (ex. politici de control al tutunului). Prevenția primară este specifică medicului de familie, adresându-se omului sănătos prin acțiuni asupra mediului (familial, profesional, ecologic) și asupra individului (combaterea factorilor de risc).
Prevenția secundară presupune depistarea precoce a bolilor prin screening (boli cu prevalență >1%). Prevenția terțiară vizează prevenirea complicațiilor bolilor cronice (ex. HTA, diabet). Prevenția specifică utilizează mijloace țintite (vaccinări, profilaxia cu vitamina D, administrarea de iod sau fier).
Prevenția cuaternară se referă la prevenirea efectelor adverse ale tratamentelor care nu dau rezultatele scontate. De exemplu, dacă o primă cură de chimioterapie nu are rezultate, nu se continuă cu a doua cură pentru a evita toxicitatea inutilă.
Principalii factori de risc cauzali și modificabili pentru boala cardiovasculară (BCV) aterosclerotică sunt LDL-C, tensiunea arterială crescută, fumatul și diabetul zaharat. Colesterolul non-HDL-C (Colesterol total − HDL-C) cuprinde toate lipoproteinele aterogene și are o relație puternică cu riscul CV.
| Factorii modificatori ai riscului CV | Afecțiunile care frecvent cresc riscul de apariție a BCV |
|---|---|
| Factori psihosociali | Boala cronică de rinichi |
| Etnia | Fibrilația atrială |
| Imagistica (scor de calciu coronarian, angiografia CT, ultrasonografia carotidiană, rigiditatea arterială, indicele gleznă-braț, ecocardiografia) | Insuficiența cardiacă |
| Fragilitatea | Cancere |
| Istoricul familial | BPOC |
| Genetica | Boli inflamatorii (artrită reumatoidă, psoriazis, spondilită anchilozantă, boală inflamatorie intestinală) |
| Determinanți socio-economici | Infecții (HIV, gripă, parodontită) |
| Factori de mediu (poluare atmosferică, zgomot) | Migrena |
| Biomarkeri (proteina C reactivă, lipoproteina (a)) | Afecțiuni psihice (anxietate, tulburări somatiforme, tulburări de personalitate) |
| Greutatea corporală | Tulburări de somn / Sindromul de apnee obstructivă în somn |
| Boala ficatului gras non-alcoolică | |
| Afecțiuni specifice sexului (Diabet gestațional, Sindrom de ovar polichistic, menopauza precoce, disfuncție erectilă) |
Algoritmul SCORE2 estimează riscul de evenimente CV fatale și non-fatale la 10 ani pentru persoanele între 40-69 ani. Pentru persoanele ≥70 ani se folosește algoritmul SCORE2-OP. România este situată în categoria de risc foarte înalt, recomandându-se screening sistematic tuturor persoanelor peste 40 de ani.
Persoanele cu BCV, diabet zaharat, boală cronică de rinichi sau hipercolesterolemie familială sunt considerate din start cu risc crescut CV și nu beneficiază de evaluarea SCORE2, ci de evaluarea riscului rezidual cu scorul SMART.
Profil lipidic complet anual la adulții >40 ani. Determinarea TA anual peste 3 ani. Screening glicemic anual la adulții >35 ani (sau la orice vârstă dacă există ≥1 factor de risc).
| Categorie de pacienți | Subgrupuri | Categorii de risc |
|---|---|---|
| Persoane fără BCV, DZ, BCR, hipercolesterolemie familială | <50 ani | Risc scăzut - înalt (SCORE2) |
| 50-69 ani | Risc scăzut - foarte înalt (SCORE2) | |
| ≥70 ani | Risc scăzut - foarte înalt (SCORE2-OP) | |
| Pacienți cu BCR (fără DZ sau BCV) | BCR moderată (eRFG 30-59 ml/min) | Risc înalt |
| BCR severă (eRFG <30 ml/min) | Risc foarte înalt | |
| Hipercolesterolemie familială | Valori marcat crescute ale colesterolului | Risc înalt |
| Pacienți cu DZ tip 2 (sau tip 1 >40 ani) | DZ <10 ani bine controlat, fără AOT/factori risc | Risc moderat |
| DZ fără BCV/AOT severă | Risc înalt | |
| DZ cu BCV și/sau AOT severă (eRFG <45, proteinurie, boală microvasculară în ≥3 teritorii) | Risc foarte înalt | |
| Pacienți cu BCV aterosclerotică | Documentată clinic sau imagistic (IMA, SCA, AVC, BAP) | Risc foarte înalt |
| Factorul | Mecanismul de acțiune |
|---|---|
| Fumatul | Mobilizarea lipidelor, Creșterea acizilor grași liberi, Creșterea secreției de catecolamine |
| Alcoolul | Scăderea LDL, Creșterea secreției de catecolamine, Perturbarea coagulării |
| Sedentarismul | Scăderea LDL, Obezitatea, Diabetul zaharat |
| Obezitatea | Scăderea HDL, Diabetul zaharat, Perturbarea coagulării |
| HTA | Stresul hemodinamic, Leziunile endoteliale, Proliferarea celulelor musculare netede |
| Anticoncepționale | Scăderea HDL, Trombogeneza, HTA |
| Stresul | Creșterea secreției de catecolamine, Mobilizarea lipidelor, Favorizarea HTA |
Un pacient de 55 de ani, fumător, se prezintă pentru o evaluare de rutină. Nu are istoric de boli cardiovasculare, diabet zaharat sau boală cronică de rinichi. Ce instrument veți folosi pentru estimarea riscului cardiovascular la 10 ani?
Afecțiunile neoplazice reprezintă a doua cauză de deces. Cele mai frecvente localizări la bărbați sunt plămân, prostată, colorectal, iar la femei sân, colorectal, col uterin.
| Localizare | Metodă de screening | Eficiență dovedită |
|---|---|---|
| Sân | Mamografie | Da (Screening de masă) |
| Col uterin | Citologia cervicală | Da (Screening de masă) |
| Colon/rect | Sângerare ocultă în scaun | Da (Screening de masă) |
| Prostată | Antigen specific prostatic (PSA) | Neclară (În lucru) |
| Stomac | Testare H. pylori, Endoscopie | Neclară (În lucru) |
| Plămân | CT cu doză mică | Neclară (În lucru) |
| Plămân | Rx pulmonar | Dovedit ineficient |
| Sân | Autoexaminarea sânilor | Dovedit ineficient |
Mutațiile BRCA 1 (cromozomul 17) și BRCA 2 (cromozomul 13) se transmit autozomal dominant. 87% dintre pacientele cu mutația BRCA 1 dezvoltă cancer mamar până la 70 de ani. Factorii de protecție includ prima sarcină sub 25 ani și menopauza precoce naturală.
Strategia de screening populațional recomandă mamografia la 2-3 ani pentru femeile între 50-69 de ani. Ecografia este recomandată ca primă investigație la femeile tinere și la cele cu sâni denși.
Factorii de risc includ debutul precoce al vieții sexuale (<17 ani dublează riscul), parteneri multipli (>6), fumatul și infecția cu HPV (multiplică riscul de 10 ori). Evoluția de la infecție la cancer invaziv durează 10-13 ani.
Screening-ul începe de la 25 de ani și se întrerupe la 65 de ani (dacă ultimele 3 evaluări au fost normale). Frecvența testării este la 3-5 ani. Se recomandă testarea HR-HPV cu triaj citologic pentru femeile între 30-65 de ani.
Pentru cancerul colorectal, screening-ul se recomandă peste 50 de ani (sau 45 de ani dacă există antecedente familiale). Opțiunile includ testul imunohistochimic fecal (FIT) la 2 ani sau colonoscopia pentru cei cu risc crescut (Sindrom Lynch, polipoză, BII). Pentru prostată, se recomandă PSA și tușeu rectal după 40 de ani.
Alimentația sănătoasă presupune echilibru caloric și limitarea sodiului, grăsimilor saturate și a cărnii roșii. Se recomandă grăsimi saturate <10%, sare <5 g/zi, fibre 30-45 g/zi, fructe 200 g/zi și legume 200 g/zi.
| Riscul alimentar | Evaluare / Consiliere |
|---|---|
| Sare peste micul dejun | Lipsa sistematică se corelează cu obezitatea. Introducerea unui mic dejun sănătos ajută la managementul greutății. |
| Consum fast-food | Porțiile sunt supradimensionate, bogate în grăsimi trans, sodiu și zahăr (risc de HTA, hipercolesterolemie). |
| <3 porții legume/zi și <2 porții fructe/zi | L&F sunt bogate în K (scad TA). L&F întregi sunt preferate sucurilor (care sunt sărace în fibre și concentrate în zahăr). |
| <3 porții cereale integrale/zi | Cerealele integrale sunt bogate în folați (reduc riscul de defecte de tub neural și cc. colorectal) și fibre. |
| <1 porție lactate/zi la ADULT | Lactatele aduc Calciu și Vitamina D (prevenția osteoporozei). Consumul >1 porție/zi reduce riscul de cc. colorectal. |
| Pește <2 ori/săpt. | Peștele gras (somon, sardine, macrou) este bogat în EPA și DHA. Consumul a 250 g/săpt. reduce riscul CV și moartea subită. |
| Carne roșie >2 ori/săpt. sau procesată | Carnea procesată crește riscul de cc. colorectal. Se recomandă înlocuirea cu carne albă, pește sau nuci (15 g nuci/zi reduc riscul CV cu 19-30%). |
| Sodiu crescut | Adulții trebuie să consume dieta DASH cu aport <5 g sare/zi pentru a reduce TA. |
Dieta mediteraneană pune accent pe uleiul de măsline ca principală sursă de grăsimi, consum moderat de pește, pui și lactate, și consum rar de carne roșie. Dieta DASH (Dietary Approach to Stop Hypertension) reduce TA și riscul CV, punând accent pe legume, fructe, lactate semi/degresate și limitând sarea și dulciurile.
la GRAVIDĂ alimentația trebuie să conțină alimente bogate în fier (hem și non-hem) și folați. Consumul a minim 200 g de pește/săptămână îmbunătățește dezvoltarea vizuală și cognitivă a fătului, dar se vor evita speciile cu conținut crescut de mercur (rechin, pește spadă). Consumul crescut de cafea crește riscul de avort și greutate mică la naștere.
Activitatea fizică se măsoară în Echivalenți Metabolici (MET). 1 MET = consumul de 3,5 ml O₂/kg/min. Activitățile ușoare necesită 1,6–2,9 METs, cele moderate 3,0–5,9 METs (permit menținerea unei conversații), iar cele intense >6 METs (conversația nu este posibilă).
Evaluarea se face cu chestionarul GPPAQ (General Practice Physical Activity Questionnaire) pentru persoanele între 16 și 74 ani. Pacienții sunt clasificați în: inactivi, moderat inactivi, moderat activi și activi. Tuturor pacienților care nu sunt „activi” li se oferă o intervenție scurtă.
Utilizarea pedometrelor este utilă: ținta pentru adulți este de 10.000 pași/zi, pentru băieți 13.000-15.000, pentru fete 11.000-12.000, iar pentru vârstnici 7.000-10.000 pași/zi.
O unitate de alcool (EHIS) = 10 grame de alcool pur (ex. 330 ml bere 5%, 140 ml vin 12%, 40 ml tărie 40%). OMS definește consumul riscant ca 20-40 g/zi la femei și 40-60 g/zi la bărbați. Consumul nociv depășește aceste valori.
Screening-ul se face cu testul AUDIT sau AUDIT-C (scor prag ≥4 la bărbați și ≥3 la femei). Pentru adolescenți se poate utiliza chestionarul CRAFFT. Intervenția scurtă este eficientă pentru scoruri AUDIT 8-15 (consum riscant) și 16-19 (consum nociv). Scorurile ≥20 indică dependență și necesită referire la specialist.
Dependența de nicotină se evaluează cu Testul Fagerström. Sevrajul tabagic apare în primele 24 ore de la oprire și include craving, agitație, insomnie, apetit crescut. Evaluarea cantitativă se face prin Pachet-An (PA) (1 PA = 1 pachet/zi × 1 an).
Strategia de consiliere folosește modelul 5A: Ask (întreabă), Advise (sfătuiește ferm), Assess (evaluează intenția), Assist (sprijină cu planul STAR: Set, Tell, Anticipate, Remove), Arrange (monitorizează). Pentru pacienții nepregătiți se folosește strategia 5R: Relevance, Risks, Rewards, Roadblocks, Repetition.
Un somn odihnitor necesită durată, continuitate și profunzime. Durata recomandată este: 14-17 ore (0-3 luni), 12-15 ore (sugari), 11-13 ore (preșcolari), 10-11 ore (școlari), 8-10 ore (adolescenți) și 7-9 ore la ADULT. La vârstnici, somnul devine mai fragmentat și scade sub 7-8 ore.
Pentru evaluarea tulburărilor respiratorii în somn la COPIL se folosește Pediatric Sleep Questionnaire (PSQ). Un scor >0,3 este sugestiv pentru apnee obstructivă.
Imunizarea activă se obține prin boală naturală sau vaccinare. Vaccinurile pot fi vii atenuate (rujeolă, rubeolă, oreion, febră galbenă, polio oral, BCG, varicelă) sau inactivate (pertussis celular/acelular, polio inactivat, gripă, HPV, hepatită B, pneumococic).
Vaccinurile inactivate necesită frecvent adjuvanți (săruri de aluminiu, MF59, AS01, AS04) pentru a crește amplitudinea răspunsului imun. Răspunsul la vaccinurile vii poate fi afectat de anticorpii circulanți (ex. transplacentari), motiv pentru care vaccinul ROR se administrează după 12 luni.
| Tip vaccin 1 | Tip vaccin 2 | Asociere |
|---|---|---|
| Viu atenuat | Viu atenuat | Se pot asocia la aceeași vizită; dacă nu, se administrează la interval de minim 30 de zile |
| Viu atenuat | Inactivat | Se pot asocia la aceeași vizită și la orice interval între ele |
| Inactivat | Inactivat | Se pot asocia la aceeași vizită și la orice interval între ele |
Reacție anafilactică în istoric la vaccin/componente. Vaccinurile vii atenuate sunt contraindicate la persoanele sever imunocompromise și la gravide. Encefalopatie în primele 7 zile după componenta Pertussis. Invaginație intestinală după vaccinul antirotaviral.
False contraindicații: boală acută ușoară (cu/fără febră), reacții locale ușoare anterioare, tratament antibiotic în curs, prematuritatea, istoric de alergie la penicilină, faza de convalescență.
O mamă aduce copilul de 12 luni pentru vaccinarea de rutină cu vaccinul ROR. Copilul prezintă o rinofaringită ușoară, cu febră de 37.8°C. Care este conduita corectă privind administrarea vaccinului?
| Vârsta recomandată | Tipul de vaccinare | Comentarii |
|---|---|---|
| Primele 24 de ore | Vaccin hepatitic B | În maternitate |
| 2-7 zile | Vaccin BCG | În maternitate |
| 2 luni | Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-HepB) + Pneumococic conjugat | Medicul de familie |
| 4 luni | Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-HepB) + Pneumococic conjugat | Medicul de familie |
| 11 luni | Vaccin hexavalent (DTPa-VPI-Hib-HepB) + Pneumococic conjugat | Medicul de familie |
| 12 luni | Vaccin ROR (rujeolic-rubeolic-oreion) | Medicul de familie |
| 5 ani | Vaccin ROR | Medicul de familie |
| 6 ani | Vaccin tetravalent (DTPa-VPI) | Medicul de familie |
| 10-18 ani | Vaccin HPV | Medicul de familie |
| 14 ani | Vaccin dT / DTPa | Medicul de familie |
Vaccinul DTP: Se folosesc forme acelulare (DTaP) cu efecte secundare reduse. Primovaccinarea se face la 2, 4, 11 luni, cu rapel la 6 ani și 14 ani.
Vaccinul BCG: Previne formele grave de TBC la copilul mic. Se administrează la nou-născuții cu greutate >2.500 g în primele 24 de ore, iar la cei sub 2.500 g între zilele 4-7 până la 2 luni.
Vaccinul ROR: Se administrează la 12 luni și 5 ani. În condiții epidemice, se poate administra o doză suplimentară la 9 luni, urmată de doza normală după 1 an.
Vaccinul anti-HPV: Recomandat fetelor și băieților. Pentru fetele până la 14 ani sunt necesare 2 doze (0 și 6 luni). Pentru cele peste 15 ani se administrează 3 doze (0, 2 și 6 luni). Răspunsul imun este de două ori mai ridicat la grupa 10-15 ani comparativ cu 16-25 ani.
Vaccinul antirotavirus (opțional): Se administrează oral, începând de la 6 săptămâni, în 2 doze (Rotarix) sau 3 doze (RotaTeq), la interval de cel puțin 4 săptămâni. Este de preferat finalizarea schemei până la 24 de săptămâni.
Conceptul de „vaccinare pe tot parcursul vieții” asigură protecția individuală și imunitatea de grup (ex. vaccinarea adulților cu DTPa protejează sugarii nevaccinați împotriva tusei convulsive).
Pentru profilaxia plăgii cu risc tetanigen: la persoanele cert vaccinate se dă 0,5 ml VTA i.m. dacă au trecut >5 ani (plăgi majore) sau >10 ani (plăgi minore). La istoric necunoscut se asociază imunoglobulină tetanică.
Ezitarea la vaccinare este influențată de modelul 3C: bariere de încredere (Confidence - siguranță, eficiență), bariere de complezență (Complacency - percepția riscului scăzut de boală) și bariere de conveniență (Convenience - accesibilitate, cost).
| Abilitate | Definiție | Exemple |
|---|---|---|
| Întrebări deschise | Oferă opțiuni generoase de răspuns, nu doar da/nu. | Ce ați înțeles? Ce părere aveți? |
| Ascultarea reflexivă | Reluarea cu propriile cuvinte a ceea ce a spus pacientul. | Ați citit articole despre vaccin și autism. |
| Valorizarea | Încurajarea, recunoașterea eforturilor și a punctelor forte. | Sunteți un părinte preocupat de sănătatea copilului. |
| Modul colaborativ | Tehnica oferă-verifică-oferă. | Ce știți despre...? Dacă doriți pot să completez... |
În abordarea informațiilor false (dezinformare): 1. Identificați tehnica (conspirație, experți falși, logică eronată); 2. Identificați subiectul (amenințarea bolii, siguranță); 3. Răspundeți punctual; 4. Punctați obiectivele comune (siguranța copilului).
Consultația pre-călătorie evaluează riscurile și actualizează vaccinurile. Vaccinul tifoidic (polizaharidic i.m. sau oral viu atenuat) se face cu 2-3 săptămâni înainte de expunere. Vaccinul contra febrei galbene (viu atenuat) se face cu cel puțin 10 zile înainte, cu rapel la 10 ani.
Chimioprofilaxia malariei: Antimalaricele zilnice (ex. Proguanil/Atovaquone) se încep cu 1 zi înainte și se opresc la 1 săptămână după întoarcere. Cele săptămânale (Clorochină cu 1 săpt. înainte, Meflochină cu 2-3 săpt. înainte) se continuă 4 săptămâni după părăsirea zonei.
Diareea călătorului: Cauzată frecvent de E. coli enterotoxigenă. Automedicația rapidă limitează boala la 6-24 ore. Prima linie: Ciprofloxacină sau Levofloxacină, urmate de Azitromicină (de elecție la COPIL) sau Rifaximină.
Malaria (mai ales P. falciparum) este cea mai frecventă cauză de febră acută la întoarcerea din Africa și poate progresa rapid. O schemă de chimioprofilaxie nu exclude malaria. Febra dengue este frecventă la întoarcerea din America Latină sau Asia.
Un pacient de 35 de ani se întoarce dintr-o călătorie de afaceri din Africa Subsahariană și prezintă febră înaltă, deși a urmat corect chimioprofilaxia antimalarică prescrisă. Care este cea mai probabilă cauză a febrei care trebuie exclusă urgent?
Cea mai eficientă metodă contraceptivă este sterilizarea permanentă (tubară sau vasectomie). Metodele non-hormonale includ abstinența periodică (metoda calendarului Ogino-Knaus, temperatura bazală, mucusul cervical Billings), coitus interruptus, amenoreea de lactație (eficientă max 6 luni dacă alăptarea e exclusivă) și metodele de barieră.
Metodele de barieră (prezervativ, diafragmă, pesar cervical) se asociază cu spermicide (nonoxinol-9). Diafragma se lasă pe loc cel puțin 8 ore după contact, dar nu mai mult de 24 de ore. Prezervativul din latex protejează împotriva BTS (inclusiv HIV).
DIU cu cupru (Paraguard T380A) oferă protecție 10 ani. DIU cu eliberare de progesteron (Progestasert, levonorgestrel) necesită înlocuire anuală sau la 5 ani, reduce sângerarea, dar crește ușor riscul de sarcină ectopică. DIU stimulează formarea de prostaglandine și inflamația sterilă, împiedicând fertilizarea. Nu determină avortul.
Contraceptivele orale combinate (COC) conțin etinil estradiol și un progestativ. Inhibă ovulația prin supresia FSH și LH. Estrogenii cresc factorii de coagulare, crescând riscul de tromboembolism venos (mai ales în primul an, la obeze, fumătoare >35 ani). COC reduc riscul de cancer ovarian și endometrial cu 40-50%.
Minipilula (doar progesteron): Indicată la GRAVIDĂ (în lactație, de la 3 zile postpartum), la femei >40 ani, fumătoare, hipertensive sau cu migrenă clasică. Trebuie luată strict la aceeași oră. Dacă se întârzie >3 ore, se folosește metodă suplimentară 2 zile.
Implante (Norplant, Implanon): Eliberează levonorgestrel/etonogestrel timp de 3-5 ani. Principalul motiv de renunțare sunt sângerările neregulate. Injectabile (DMPA): 150 mg i.m. la 3 luni. Induce amenoree, dar poate scădea densitatea osoasă și întârzia fertilitatea cu 12-24 luni.
Se aplică în primele 72 de ore de la contactul neprotejat. Opțiuni: combinații estro-progestative (200 µg etinil estradiol + 2 mg norgestrel repetat la 12h), levonorgestrel pur (0,75 mg × 2 la 12h sau 1,5 mg doză unică), inserția unui DIU cu cupru (eficient chiar până la 7 zile), sau antiprogesteronicul mifepristonă 600 mg doză unică.
O pacientă de 28 de ani, fumătoare (15 țigări/zi) și aflată în a 4-a lună de lactație exclusivă, solicită o metodă contraceptivă hormonală. Ce opțiune îi veți recomanda ca fiind cea mai sigură?
Prima consultație se face la domiciliu în ziua 4-7. Se evaluează icterul, bontul ombilical (îngrijire deschisă, fără antiseptice), reflexele arhaice (Moro, apucare, pășire). Se recomandă profilaxia rahitismului cu Vitamina D3 400-800 UI/zi din a 7-a zi până la 18 luni.
La 2 luni, 4 luni și 6 luni se monitorizează greutatea, talia și perimetrul cranian folosind scorul Z. Se evaluează dezvoltarea psihomotorie (la 2 luni ține capul, la 4 luni se rostogolește, la 6 luni stă în șezut sprijinit). Profilaxia anemiei se face cu Fier 2 mg/kgc/zi la prematuri/dismaturi, administrat între 6 și 24 luni.
Alimentația complementară (diversificarea) se introduce în jurul vârstei de 6 luni. Până atunci se încurajează alăptarea exclusivă.
La 18 luni, 24 luni și 36 luni se face screening pentru Tulburarea de Spectru Autist (TSA). Semne de alarmă: nu arată cu degetul, nu răspunde la nume, nu susține contactul vizual, pierde abilități achiziționate.
La 3-5 ani se măsoară tensiunea arterială și se face screening vizual. La 10-18 ani se evaluează dezvoltarea pubertară (stadiile Tanner), se face screening pentru depresie (PHQ-A) și pentru consumul de droguri/alcool (CRAFFT, AUDIT).
La adulții 19-39 ani, vizitele se fac la 3 ani (dacă nu au risc). Se măsoară TA, IMC, circumferința abdominală. Screening-ul cancerului de col uterin începe la 25 de ani.
La adulții 40-64 ani, evaluarea este anuală. Se estimează riscul CV cu SCORE2. Screening-ul pentru diabet se face cu glicemia a jeun la 3 ani (peste 45 ani). Screening-ul cancerului mamar (mamografie) și colorectal (hemocult) începe la 50 de ani. Se recomandă chimioprevenție cu Aspirină 75-100 mg/zi la 50-59 ani cu risc CV.
La adulții ≥65 ani, se adaugă screening-ul oportunist pentru fibrilația atrială (palparea pulsului, EKG), screening-ul pentru osteoporoză (DEXA, scor FRAX) și evaluarea cognitivă cu testul MMSE.
| Parametru | Descriere |
|---|---|
| Vârstă, Sex, Greutate, Înălțime | Date demografice și antropometrice de bază |
| Fractură în APP | Fractură anterioară spontană sau prin traumă minoră la adult |
| Fractură de șold a unui părinte | Istoric la mamă sau tată |
| Glucocorticoizi | Tratament >3 luni cu echivalent Prednisolon ≥5 mg/zi |
| Poliartrită reumatoidă | Diagnostic confirmat |
| Osteoporoză secundară | DZ tip 1, hipertiroidism, menopauză <45 ani, malabsorbție, boală hepatică |
| Alcool >3 unități/zi | Consum curent crescut |
| Densitatea minerală osoasă | Valoarea scorului T/Z la colul femural (DEXA) |
Deși conceptele de bază din medicina preventivă rămân stabile, ghidurile de specialitate actualizează periodic instrumentele de evaluare a riscului. Documentul ESC 2021 rafinează aplicabilitatea scorurilor de risc cardiovascular pe grupe de vârstă extinse.
Estimarea riscului cardiovascular la persoanele aparent sănătoase se face cu ajutorul algoritmilor SCORE2 și SCORE2-OP. Există o nuanță importantă privind limitele superioare de vârstă acoperite de aceste instrumente. Sursă: ESC 2021
În practica clinică, rețineți următoarea clarificare adusă de ghidul european:
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Se poate afirma despre prevenție cuaternară că:
Sunt factori de risc pentru apariția cancerului de col uterin:
Sunt indicate în tratamentul diareei călătorului:
NU sunt criterii de diagnostic pentru tulburarea legată de consumul de tutun conform DSM-5:
Sunt contraindicații pentru vaccinurile cu virus viu atenuat:
Sunt manifestări clinice ale sevrajului la alcool:
Sunt utile în diagnosticul cancerului colorectal în cadrul screeningului:
Sunt FALSE următoarele afirmații despre contraceptivele orale combinate (COC):
Despre intervalul dintre vaccinuri antigenic diferite se poate spune că:
Sunt complicații ale utilizării dispozitivelor intrauterine (DIU):
Sunt FALSE următoarele informații:
Sunt factori de risc pentru neoplasmul mamar:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre dieta DASH (Dietary Approach to Stop Hypertension):
Sunt adevărate următoarele afirmații despre falsele contraindicații la vaccinare:
Un pacient în vârstă de 35 de ani, fără istoric de vaccinare antitetanică în ultimii 15 ani, se prezintă la cabinet cu o plagă tăiată profundă și murdară la nivelul mâinii drepte. Care este atitudinea profilactică corectă privind riscul tetanigen, pe lângă toaleta plăgii?
Un pacient de 45 de ani planifică o călătorie de 2 săptămâni într-o zonă endemică pentru malarie din Africa sub-Sahariană. Solicită prescrierea unui tratament profilactic cu Meflochină (cu administrare săptămânală). Când trebuie să ia prima doză de medicament?
O pacientă de 22 de ani se prezintă la cabinet la 48 de ore după un contact sexual neprotejat, solicitând contracepție de urgență. Care dintre următoarele afirmații privind opțiunile terapeutice este corectă în acest caz?
Un pacient de 52 de ani, fumător (20 pachete-an), se prezintă pentru un control preventiv de rutină. La examenul obiectiv: TA 145/90 mmHg, IMC 31 kg/m², circumferința abdominală 104 cm. Tatăl său a decedat la 50 de ani în urma unui infarct miocardic acut. Conform ghidurilor de prevenție, care este atitudinea corectă privind evaluarea riscului cardiovascular (RCV) și a intervențiilor necesare?
Un sugar în vârstă de 6 luni este adus de mamă la cabinet pentru evaluarea periodică. Copilul este alăptat exclusiv la sân. La examenul obiectiv: greutate și talie pe percentila 50, se întoarce de pe spate pe burtă, stă în șezut sprijinit, prinde obiecte și vocalizează de plăcere. Mama întreabă despre diversificarea alimentației și suplimentele necesare. Ce recomandări îi veți oferi conform ghidurilor?
Un pacient de 48 de ani, fumător a 25 de țigări pe zi, se prezintă pentru o viroză respiratorie. În cadrul consultației, medicul abordează statusul de fumător (strategia 5A). Pacientul afirmă: 'Știu că fumatul îmi face rău, dar sunt prea dependent și e prea greu să mă las acum. Am mai încercat și am eșuat.' Conform strategiei 5R pentru pacienții nepregătiți să renunțe, cum ar trebui să abordeze medicul această rezistență (Roadblocks)?
Prevenția secundară.
La 12 luni.
Minipilula (contraceptivul oral doar cu progesteron).
La vârsta de 25 de ani.
10.000 pași/zi.
Scorul FRAX.