Lupus eritematos sistemic

Lupus eritematos sistemic

Definiție, epidemiologie și etiopatogenie · Manifestări clinice · Explorări paraclinice și imunologice · Diagnostic și criterii de clasificare
De ce contează

Lupusul eritematos sistemic este prototipul bolii autoimune sistemice, afectând predominant femeile tinere și prezentând o variabilitate clinică uriașă. Recunoașterea precoce în asistența primară este vitală, deoarece afectarea renală (nefrita lupică) și complicațiile cardiovasculare dictează prognosticul pe termen lung al acestor paciente.

Definiție, epidemiologie și etiopatogenie

Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecțiune inflamatorie cronică, cu interesare sistemică, caracterizată prin pierderea toleranței la self și apariția fenomenelor autoimune. Este prototipul bolii sistemice autoimune, cu afectare multiplă de organe (tegumente, articulații, rinichi) și producerea unei game largi de autoanticorpi. Prevalența maximă este la sexul feminin în perioada fertilă (raport femei/bărbați de 7-12/1), cu un vârf de incidență între 15-45 de ani.

Debutul bolii la COPII și adolescenți asociază o formă mult mai agresivă și un prognostic nefavorabil comparativ cu debutul la ADULT. De asemenea, la bărbați se descriu forme mai severe de boală. Componenta genetică este majoră, riscul fiind crescut la pacienții cu alelele HLA DR2 și DR3, sau cu deficite ale complementului (C1, C2, C4).

Rolul radiațiilor ultraviolete în declanșarea puseelor

Expunerea la radiații UV produce modificarea keratinocitelor și crește producția de IL-1. Acest proces stimulează producția de anticorpi anti-ADN, putând declanșa nu doar erupții cutanate (fotosensibilitate), ci și un puseu sistemic de activitate a bolii.

Factorii hormonali (niveluri crescute de estradiol și prolactină) și medicamentele pot declanșa boala. Lupusul indus medicamentos este asociat clasic cu: minociclina, alfametildopa, hidralazina, procainamida și contraceptivele orale. Fiziopatologic, dezechilibrul constă în suprastimularea limfocitelor T-helper (CD4) și hiperreactivitatea limfocitelor B, generând citokine pro-inflamatorii.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient de 55 de ani dezvoltă erupție cutanată, febră și artralgii la o lună după inițierea unui tratament antihipertensiv. Care dintre următoarele medicamente este cel mai probabil incriminat în declanșarea unui lupus indus medicamentos?

A Amlodipina
Greșit — GREȘIT — Blocantele canalelor de calciu nu sunt asociate clasic cu lupusul indus medicamentos.
B Hidralazina
Corect — CORECT — Hidralazina este unul dintre medicamentele clasic asociate cu declanșarea lupusului indus medicamentos, alături de procainamidă, izoniazidă și alfametildopa.
C Bisoprolol
Greșit — GREȘIT — Betablocantele nu reprezintă o cauză tipică pentru această patologie.
D Enalapril
Greșit — GREȘIT — Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei nu sunt pe lista clasică a triggerilor.
E Indapamid
Greșit — GREȘIT — Diureticele tiazidice sau înrudite nu declanșează tipic fenomene lupice.

Manifestări clinice

Acuzele constituționale precum fatigabilitatea, febra (prezentă la 42% din pacienți în faza acută) și scăderea ponderală sunt frecvente la debut. Fatigabilitatea se corelează intens cu starea depresivă și tulburările de somn, putând fi independentă de activitatea serologică a bolii.

Afectarea cutaneo-mucoasă

Comparație
Leziuni cutanate specifice în LES
Lupus cutanat acut
  • Aspect: Rash malar (în fluture)
  • Localizare: Pomeți și dorsul nasului, respectă șanțul nazo-labial
  • Cicatrice: Non-cicatriciale
  • Asociere: Alte manifestări inflamatorii acute
Lupus cutanat subacut
  • Aspect: Papulo-eritemato-scuamoase (psoriaziforme)
  • Localizare: Arii extinse expuse la soare
  • Cicatrice: Non-cicatriciale, non-indurate
  • Asociere: Anticorpi anti-Ro (90%), prognostic pe termen lung mai bun

Lupusul cronic discoid se prezintă ca plăci eritematoase groase, aderente, cu arie centrală hipopigmentată și evoluție spre cicatrice atrofică și alopecie. La nivel mucos, apar frecvent ulcerații nedureroase ale palatului moale și septului nazal.

Afectarea articulară și osoasă

Afectarea articulară apare la >90% din pacienți, tipic ca o poliartrită simetrică, migratoare, non-erozivă. Artropatia Jaccoud (10-35%) produce deformări reductibile (deviație ulnară, "gât de lebădă") prin instabilitate capsulo-ligamentară. Osteonecroza aseptică (frecvent de cap femural) apare precoce, fiind asociată la 50-67% din cazuri cu administrarea de doze mari de corticosteroizi.

Manifestări viscerale majore

Afectarea renală (nefrita lupică) dictează prognosticul și necesită biopsie renală pentru stadializare (clasele I-VI). Clinic se manifestă prin proteinurie, hematurie, cilindri urinari și hipertensiune. Pleurezia (30-60%) este cea mai comună manifestare pulmonară, exudatul având complement scăzut și anticorpi anti-ADN. Cardiovascular, pericardita este frecventă, iar endocardita verucoasă Liebman-Sacks (trombotică nebacteriană) poate genera embolii.

CalculatorCalculator eRFG (CKD-EPI) pentru monitorizarea funcției renale
Calculator interactiv — în curând.

Neurologic, cefaleea persistentă este cea mai comună manifestare, iar accidentele vasculare cerebrale (90% ischemice) au risc maxim în primii 5 ani de la diagnostic. Sindromul organic cerebral implică disfuncție difuză cu tulburări cognitive și de conștiență.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 28 de ani cu LES cunoscut se prezintă pentru durere severă la nivelul șoldului drept, exacerbată la mers. Urmează tratament cronic cu prednison 20 mg/zi de 6 luni. Care este cea mai probabilă cauză a durerii?

A Artropatia Jaccoud
Greșit — GREȘIT — Artropatia Jaccoud afectează tipic articulațiile mici ale mâinilor, producând deformări reductibile, nu durere acută de șold.
B Osteonecroza aseptică de cap femural
Corect — CORECT — Osteonecroza aseptică apare precoce și este asociată la 50-67% din cazuri cu administrarea de doze mari de corticosteroizi.
C Artrita septică
Greșit — GREȘIT — Deși pacienții imunosupresați au risc de infecții, necroza avasculară este complicația clasică și mult mai frecventă a corticoterapiei prelungite în LES.
D Poliartrita erozivă
Greșit — GREȘIT — Afectarea articulară primară din LES este tipic non-erozivă.
E Bursita trohanteriană
Greșit — GREȘIT — Nu are o legătură specifică cu patologia de bază sau cu tratamentul imunosupresor urmat.

Explorări paraclinice și imunologice

Hematologic, se observă frecvent anemie normocromă, leucopenie cu limfopenie și trombocitopenie. Anemia hemolitică autoimună (cu test Coombs pozitiv) apare la tineri cu titru înalt de anti-ADN. Un test VDRL fals pozitiv poate fi un indiciu precoce al sindromului antifosfolipidic.

Valoarea predictivă a anticorpilor ANA

Testul ANA are sensibilitate >95% (un test negativ face diagnosticul de LES foarte improbabil), dar specificitate scăzută (doar 20% din cei cu ANA pozitiv au LES).

Profilul autoanticorpilor în LES
  • Anti-ADN dublu catenar (dsDNA): specificitate 95%, se corelează cu gravitatea bolii și nefrita lupică.
  • Anti-Sm: înalt specifici, prevalență mai mare la rasa neagră, asociați cu vasculopatia.
  • Anti-Ro (SS-A) / Anti-La (SS-B): asociați cu lupusul cutanat subacut, sindromul Sjögren secundar și blocul congenital atrio-ventricular (la nou-născut).
  • Anticorpi antifosfolipidici: prezenți la 20-40% din pacienți, asociază risc de tromboze și morbiditate de sarcină.
  • Anti-P ribozomal (P0/P1/P2): specifici pentru LES, asociați istoric cu manifestările neuropsihice.

Markerii de activitate a bolii includ scăderea complementului seric (C3, C4) și creșterea complexelor imune circulante. Imunofluorescența directă pe biopsia cutanată evidențiază "banda lupică" în pielea lezională (100%) și în cea indemnă (40-60%).

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un medic de familie evaluează o pacientă cu suspiciune clinică de LES. Rezultatele de laborator arată un test ANA negativ. Cum trebuie interpretat acest rezultat?

A Confirmă diagnosticul de lupus indus medicamentos
Greșit — GREȘIT — Și în lupusul medicamentos testul ANA este de regulă pozitiv.
B Exclude practic diagnosticul de LES
Corect — CORECT — Testul ANA are o sensibilitate de >95%. Un rezultat negativ face diagnosticul de LES extrem de improbabil.
C Indică prezența anticorpilor anti-Sm
Greșit — GREȘIT — Anticorpii anti-Sm sunt specifici, dar pacienții care îi prezintă au aproape invariabil și testul ANA pozitiv.
D Sugerează o formă cu afectare predominant renală
Greșit — GREȘIT — Nefrita lupică se asociază tipic cu anticorpi anti-ADNds și ANA pozitiv.
E Necesită repetarea testului peste 6 luni pentru confirmare
Greșit — GREȘIT — Nu se așteaptă 6 luni; un ANA negativ infirmă din start suspiciunea în marea majoritate a cazurilor.

Diagnostic și criterii de clasificare

Diagnosticul necesită corelarea judecății clinice cu sistemele de clasificare internaționale. Criteriile SLICC 2012 necesită îndeplinirea a cel puțin 4 criterii (minim 1 clinic și 1 imunologic) SAU dovada nefritei lupice la biopsie în prezența ANA sau anti-ADNds.

Tabelul 1
Criterii de diagnostic SLICC 2012
CRITERII CLINICE
Lupus cutanat acutRash malar, lupus bulos, necroliza epidermica toxica variantă lupica, rash maculopapular, rash fotosensibil (in absenta dermatomiozitei)
Lupus cutanat cronicRash discoid clasic localizat (deasupra gâtului) sau generalizat, hipertrofic (verucos), paniculita lupica (profundă), lupus al mucoaselor, lupus discoid/liche plan suprapus
Ulcerății orale sau nazaleOral: ulcerății nazale, orale, limbă în absența altor cauze cum ar fi vasculite, boala Behcet's, infecții, boală inflamatorie de colon, artrite reactive și mâncăruri acide
Alopecia non-cicatricialăSubțierea difuză sau fragilitatea firului de păr și fire de păr rupte vizibil în absența altor cauze cum ar fi alopecia areată, deficitul de fier și alopecia androgenică
SinovitaImplică două sau mai multe articulații caracterizată prin tumefacție, durere sau și redoare matinală mai puțin de 30 de minute
SerozitePleurezie tipică pentru mai mult de o zi sau revărsat pleural sau frecătură pleurală. Durere pericardică tipică pentru mai mult de o zi sau revărsat pericardic sau frecătură pericardică, sau pericardită pe electrocardiogramă în absența altor cauze cum ar fi: infecții, uremia și sindromul Dressler
RenalRaportul proteine urinare/creatinină (sau proteinuria pe 24 de ore) reprezentând 500 mg proteine/24 de ore sau cilindrii celulari hematici
NeurologicConvulsii, psihoză, mononevrită multiplex (în absența altor cauze cunoscute, cum ar fi vasculita primară), mielita, neuropatie periferică sau centrală (în absența altor cauze cunoscute, cum ar fi vasculita primară, infecție și diabetul zaharat), stări confuzionale acute (în lipsa altor cauze, inclusiv toxice/metabolice, uremie, medicamente)
Anemia hemolitică
Leucopenia (<4.000/mm³)Leucopenie cel puțin o dată în absența unor cauze cunoscute, sindromul Felty, medicamente sau hipertensiune portală
sau Limfopenia (<1.000/mm³)Cel puțin o dată în absența unor cauze cunoscute, cum ar fi corticosteroizi, medicamente și infecții
Trombocitopenia (<100.000/mm³)Cel puțin o dată în absența altor cauze cunoscute, cum ar fi medicamente, hipertensiune portală, purpură trombotică trombocitopenică
CRITERII IMUNOLOGICE
ANANivelul peste de valoarea de referință a laboratorului
Anti-ADNdsNivelul anticorpilor peste valoarea de referință a laboratorului (sau de 2 ori mai mare dacă se testează prin ELISA)
Anti-SmPrezența anticorpilor la antigenul nuclear Sm
Anticorpii antifosfolipidiciPozitivi determinați prin: testul pozitiv pentru anticoagulantul lupic
Test fals-pozitiv pentru lues
Nivelul mediu sau ridicat al anticorpilor anti-cardiolipină (IgA, IgG sau IgM)
Testul pozitiv pentru anticorpii anti-glicoproteina I (IgA, IgG sau IgM)
Complement scăzutC3, C4 sau CH50
Test Coombs directÎn absența anemiei hemolitice
Tabelul 2
Criterii EULAR/ACR pentru clasificarea LES (2019)
Criterii de includere necesar pentru a clasifica LES
ANA cu titru ≥ 1:80 pe celule Hep2 (human epithelial type 2) sau un test echivalent pozitiv*
Cel puțin 1 criteriu clinic necesar pentru clasificarea LES. Criteriile adiționale suplimentare (clinice sau imunologice) sunt luate în considerare pentru scorul total
Criterii adiționale
Nu considerați criteriu valabil dacă există o altă cauză mai probabilă decât LES
Aparată unui criteriu la ≥ 1 ocazie este suficientă
Criteriile nu este necesar să apară simultan.
În cadrul fiecărui domeniu (de exemplu, mucocutanat, proteine din complement), este luat în considerare pentru scorul total doar criteriul cu cea mai mare valoare.
Criterii clinicePunctaj
Constitutional - Febra2
Hematologic
Leucopenie3
Trombocitopenie4
Hemoliza autoimună4
Neuropsihiatric
Delir2
Psihoză3
Convulsii5
Muco-cutanat
Alopecie fără cicatrici2
Ulicere orale2
Lupus cutanat sau discoid4
Lupus cutanat acut6
Serozite
Pleurezie sau pericardită5
Pericardită acută6
Musculoscheletal
Afectare articulară6
Renal
Proteinurie >0,5g/24 ore4
Biopsie renală – nefrită clasa II sau V8
Biopsie renală-nefrită clasa III sau IV10
Criterii imunologice
Anticorpi antifosfolipidici
Ac anticardiolipinici sau Ac anti-beta-2GP1 sau anticoagulant lupic2
Complement
Scăderea C3 sau scăderea C43
Scăderea C3 și scăderea C44
Anticorpi specifici LES
Ac anti ADN dublu catenar sau Ac anti Smith6
Un scor total ≥10 și ≥1 criteriu clinic – necesar pentru a clasifica LES.
  • Dacă ANA absent nu poate fi clasificat ca LES

Diagnosticul diferențial se face cu poliartrita reumatoidă (sinovită erozivă, complement normal), sclerodermia, boala mixtă de țesut conjunctiv (anti-U1 RNP pozitivi), sindromul Sjögren, vasculite, dar și cu infecții virale (Parvovirus, Epstein-Barr) sau bacteriene.

Management și tratament

Măsurile generale includ evitarea expunerii la soare (creme cu SPF ≥55), renunțarea la fumat (care agravează boala și scade eficiența hidroxiclorochinei) și suplimentarea cu vitamina D. Imunizările (antipneumococic, anti-HPV, anti-VHB) trebuie făcute înaintea începerii terapiei imunosupresoare.

Sarcina și vaccinurile vii

Sarcina trebuie evitată în timpul puseelor și timp de 6 luni - 3 ani de la ultimul puseu, având risc crescut de avort și exacerbare a bolii. În timpul terapiei imunosupresoare, vaccinurile cu virus viu atenuat sunt contraindicate.

Terapia farmacologică

Antimalaricele (Hidroxiclorochina 400 mg/zi) reprezintă terapia de bază pentru toate formele de boală. Ele reduc riscul cardiovascular, scad riscul trombotic și pot fi administrate în sarcină. Principala complicație este toxicitatea oculară (leziuni maculare), necesitând control oftalmologic la 3-6 luni de la inițiere.

Corticoterapia este tratamentul inițial pentru suprimarea inflamației. Dozele mici (≤ 5 mg/zi prednison) se folosesc pentru întreținere, în timp ce formele severe necesită pulsterapie intravenoasă cu 1.000 mg metilprednisolon. Pentru a reduce doza cumulativă și riscul de osteonecroză, se asociază precoce hidroxiclorochina sau imunosupresoare.

CalculatorCalculator FRAX (evaluarea riscului osteoporotic la pacienții cu corticoterapie cronică)
Calculator interactiv — în curând.

Imunosupresoarele sunt indicate în formele refractare sau cu afectare de organ. Azatioprina (1-2 mg/kg/zi) este utilă ca agent de întreținere în nefrita lupică. Micofenolatul mofetil este eficient în inducția remisiunii renale. Metotrexatul (5-15 mg/săpt) se folosește pentru afectarea articulară, dar are risc de toxicitate pulmonară și medulară.

Terapia biologică permite reducerea dozelor de corticosteroizi. Rituximabul (anti-CD20) se folosește în cazuri refractare. Belimumabul și Anifrolumabul (blocant al receptorului IFN tip I) sunt eficiente pentru controlul bolii active non-renale, având beneficii majore pe manifestările cutanate și articulare.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 30 de ani cu LES dorește să rămână însărcinată. Boala este în remisiune de 12 luni sub tratament cu hidroxiclorochină. Ce recomandare este corectă privind tratamentul ei actual?

A Hidroxiclorochina trebuie oprită imediat
Greșit — GREȘIT — Oprirea hidroxiclorochinei crește riscul de pusee, care sunt mult mai periculoase pentru sarcină.
B Se înlocuiește hidroxiclorochina cu metotrexat
Greșit — GREȘIT — Metotrexatul este strict contraindicat în sarcină din cauza efectului teratogen.
C Se continuă hidroxiclorochina pe parcursul sarcinii
Corect — CORECT — Antimalaricele sunt sigure și recomandate în sarcină, reducând riscul de exacerbare a bolii și riscul trombotic.
D Se inițiază profilaxia cu micofenolat mofetil
Greșit — GREȘIT — Micofenolatul mofetil este teratogen și contraindicat în sarcină.
E Se amână sarcina încă 2 ani
Greșit — GREȘIT — Sarcina este permisă la pacientele care au boala în remisiune de cel puțin 6 luni.

Evoluție și prognostic

LES evoluează în pusee, cu recăderi și remisiuni. Factorii asociați cu un prognostic nefavorabil și mortalitate crescută sunt: afectarea renală (glomerulonefrita proliferativă), hipertensiunea arterială, sexul masculin, vârsta tânără la debut, rasa neagră și prezența anticorpilor antifosfolipidici.

Tabelul 3
Scorul de activitate a bolii SELENA SLEDAI
Pct.AfectareDefiniție
8EpilepsieEpilepsie cu debut recent (max. 10 zile), după excluderea unor cauze metabolice, infecții, droguri
8PsihozăAlterarea percepției realității, halucinații, incoerență, pierderea capacității idealei asociative, dezorganizare, gândire ilogică, comportament catatonic
8Organic brain syndromeAlterarea capacității mentale cu scăderea orientării, memoriei, cu debut rapid și fluctuații în evoluție, asociat cu cel puțin 2 modificări: modificări de percepție, vorbire incoerentă, insomnie, inversarea ritmului nietemeral, modificări psihomotorii.
8Afectare vizualăModificări retiniene, corpi citoizi, hemoragii retiniene, exudate seroase sau hemoragice la nivelul coroidei, n. optic, sclerită, episclerită, se exclud alte cauze: HTA, infecții, droguri
8Afectarea nervilor cranieniDebut recent de neuropatie motorie a nervilor cranieni, inclusiv sindromul vertiginos
8CefaleeCefalee severă, persistentă, cu caracter migrenos, care nu răspunde la analgezice obișnuite
8Afectare cerebro-vascularăAccidente vasculare cerebrale recente, exclude HTA, arterioscleroză
8VasculităUlcerații, gangrene, noduli subcutanăți digitali, infarcte periunghiale, hemoragii subunghiale, biopsie/arteriografie care să dovedească modificări vasculitice
4ArtrităMai mult de 2 articulații dureroase și tumefiate
4MiozităDurere/slăbiciunea musculaturii proximale asociată cu creșterea CPK, EMG cu modificări de miozită
4Sediment urinarCilindri granuloși/hematici
4Hematurie>5 hematii/câmp; se exclude litiaza, infecția
4ProteinurieDebut/creșterea peste 0,5 g/24 h
4Piurie>5 leucocite/câmp, se exclude infecția
2RashRash recent/în evoluție
2AlopecieAlopecie difuză/circumscrișă datorată LES
2Ulcerații mucoaseUlcerații bucale/nazale recente/în evoluție
2PleurezieDurere pleurală severă sau frecătură pleurală, epanșament pleural
2PericardităDurere pericardică severă, frecătură pericardică, epanșament pericardic; confirmare EKG
2Complement scăzutScăderea concentrației de CH50, C3, C4 sub limita inferioară a laboratorului
2Ac. antiADN>25% prin metoda Farri/limita laboratorului
1Febră>380 în absența infecției
1Trombocitopenie<100.000 plachete/mm³
1Leucopenie<3.000 leucocite/mm³

Surse examen vs Ghiduri actuale

Sursele pentru examenul de specialitate rămân perfect aliniate cu ghidurile internaționale actuale (EULAR/ACR) în ceea ce privește diagnosticul, monitorizarea și managementul terapeutic al lupusului eritematos sistemic.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.