Cataracta

Cataracta

Definiție și epidemiologie · Factori de risc și clasificare · Tablou clinic și screening · Diagnostic pozitiv și diferențial
De ce contează

Cataracta este principala cauză de cecitate reversibilă la nivel mondial, afectând o mare parte din populația de peste 50 de ani. Recunoașterea timpurie în cabinetul medicului de familie și îndrumarea către tratamentul chirurgical previn izolarea socială și complicațiile severe, redând complet calitatea vieții pacientului.

Definiție și epidemiologie

Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului prin pierderea transparenței, determinată de afectarea metabolismului și nutriției acestuia. Cristalinul își pierde elasticitatea necesară acomodării, având ca rezultat scăderea acuității vizuale.

Cataracta senilă este principala cauză de cecitate și deficit vizual reversibil la nivel mondial. Poate apărea la orice vârstă, cu incidență crescută sub 10 ani (cataracta congenitală) și peste 50 de ani.

Factori de risc și clasificare

Factori de risc principali
  • Ereditatea și vârsta peste 50 ani
  • Expunerea la radiații solare în exces
  • Consumul de alcool, droguri și fumatul
  • Traumatisme oculare sau craniene
  • Afecțiuni oftalmologice (iridociclită, uveită)
  • Administrarea topică de corticoizi (dexametazonă, prednison)

Clasificare etiologică

Tipuri de cataractă după etiologie
  • În funcție de vârstă: congenitală, pediatrică, a adultului tânăr, legată de vârstă (presenilă și senilă).
  • Traumatică: contuzii, traumatisme penetrante, agenți fizici (suflător de sticlă), radiații ionizante, șoc electric.
  • Complicată: secundară altor boli oculare (glaucom, tumori, miopie patologică, dezlipire de retină) sau genetice (sindrom Down, amauroza Leber).
  • Metabolică: diabet zaharat, boala Wilson, hipoparatiroidism, dislipidemii.
  • Toxică: secundară corticoterapiei, amiodaronei, sărurilor de aur sau bisulfatului.

Clasificare topografică și evolutivă

Topografic, cataracta se clasifică în nucleară, corticală și subcapsulară posterioară. După gradul de progresie, cataracta senilă evoluează prin stadiile: incipientă, intumescentă, matură și hipermatură (existând 5 grade la examinarea biomicroscopică).

Tablou clinic și screening

Simptomul dominant este scăderea progresivă a acuității vizuale, care nu poate fi corectată cu ajutorul ochelarilor. Suplimentar, pot apărea vedere dublă (prin disiparea luminii) și halouri luminoase în fazele incipiente ale opacifierii.

Grup țintă screening

Pacienții cu vârsta > 50 ani sau > 45 ani cu tare asociate (endocrine, metabolice, cardiovasculare, reumatologice).

În cabinetul medicului de familie, pacienții cu factori de risc trebuie îndrumați către consult oftalmologic. Acesta va include măsurarea acuității vizuale, biomicroscopie, măsurarea presiunii intraoculare și examen de fund de ochi cu cicloplegie.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

Un pacient în vârstă de 47 de ani, cunoscut cu diabet zaharat de tip 2, se prezintă la cabinetul medicului de familie pentru un control de rutină. Nu acuză tulburări majore de vedere. Care este conduita corectă privind screening-ul pentru cataractă?

A Nu necesită screening oftalmologic până la vârsta de 50 de ani.
Greșit — GREȘIT — Pacienții cu tare asociate, precum afecțiunile metabolice (diabetul), necesită screening mai devreme, de la 45 de ani.
B Se recomandă screening oftalmologic deoarece are peste 45 de ani și o afecțiune metabolică asociată.
Corect — CORECT — Diabetul zaharat este un factor de risc metabolic, scăzând pragul de vârstă pentru screening-ul oftalmologic la 45 de ani.
C Se recomandă doar măsurarea presiunii intraoculare în cabinetul de medicină de familie.
Greșit — GREȘIT — Screening-ul complet necesită consult oftalmologic de specialitate, incluzând biomicroscopie și examen de fund de ochi cu cicloplegie.
D Se inițiază tratament profilactic cu picături cu corticoizi.
Greșit — GREȘIT — Corticoizii reprezintă un factor de risc toxic pentru dezvoltarea cataractei, nu un tratament profilactic.
E Se recomandă intervenție chirurgicală profilactică pentru a preveni cecitatea.
Greșit — GREȘIT — Intervenția chirurgicală se realizează strict în scop curativ, atunci când cataracta este prezentă și afectează calitatea vieții.

Diagnostic pozitiv și diferențial

Diagnostic pozitiv

Criterii anamnestice
  • Scăderea progresivă a vederii: la distanță, unilaterală sau bilaterală (simptom patognomonic).
  • Lipsa corecției optice: în urma refractometriei, pacientul nu își ameliorează vederea cu ochelari.
  • Alterarea percepției: modificarea saturației culorilor și a contrastelor.
Criterii clinice
  • Determinarea acuității vizuale și refractometrie (determinarea dioptriilor).
  • Biomicroscopie: pol anterior și fund de ochi (cu sau fără cicloplegie).
  • Măsurarea presiunii intraoculare și ecografie oculară (pentru evaluarea statusului retinei).

Diagnostic diferențial

Afecțiuni cu care se face diagnosticul diferențial
  • Afecțiuni corneene: opacifieri (cicatrici, keratite, leucoame).
  • Tulburări vitreene majore: cauzate de exsudate sau abcese.
  • Glaucom decompensat: necesită diferențiere clinică atentă.
Cataractă vs Glaucom decompensat

Spre deosebire de cataractă, glaucomul decompensat se prezintă ca un ochi roșu, dureros, asociat cu creșterea presiunii oculare și vedere în ceață. Cataracta determină o scădere vizuală progresivă și nedureroasă.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 65 de ani se prezintă acuzând scăderea vederii la ochiul drept, însoțită de durere oculară intensă și hiperemie conjunctivală (ochi roșu). Care este cel mai probabil diagnostic diferențial față de cataractă?

A Cataractă senilă matură.
Greșit — GREȘIT — Cataracta, indiferent de stadiu, determină o scădere a vederii progresivă și nedureroasă, fără ochi roșu.
B Glaucom decompensat.
Corect — CORECT — Glaucomul decompensat se prezintă clasic ca un ochi roșu, dureros, asociat cu scăderea vederii, diferențiindu-se clar de cataracta nedureroasă.
C Cataractă toxică post-corticoterapie.
Greșit — GREȘIT — Orice formă de cataractă are o evoluție clinică nedureroasă.
D Tulburare vitreană majoră.
Greșit — GREȘIT — Deși scade vederea, nu asociază tipic durere intensă și ochi roșu ca în cazul glaucomului decompensat.
E Retinopatie diabetică.
Greșit — GREȘIT — Retinopatia diabetică nu se prezintă cu ochi roșu și dureros în formele sale obișnuite.

Tratament și complicații

Tratamentul de elecție este exclusiv chirurgical. Indicația se stabilește când scăderea acuității vizuale nu mai poate fi corectată optic, când apar complicații ale cataractei neoperate sau când calitatea vieții este sever afectată (izolare socială, risc de accidentări).

Complicații fără tratament chirurgical

Evoluția naturală nefavorabilă
  • Cecitate și mobilitate scăzută (necesită însoțitor).
  • Glaucom sau subluxarea cristalinului opacificat.
  • Endoftalmită fakoanafilactică.
  • Împiedicarea tratamentului pentru boli retiniene (ex. retinopatia diabetică).

Complicații ale tratamentului chirurgical

Evenimente nedorite perioperatorii
  • Preoperatorii: perforarea globului, hematom retrobulbar sau miotoxicitate (cauzate de anestezia peribulbară).
  • Intraoperatorii: ruptura capsulei posterioare, hemoragie expulzivă, pierdere de vitros, luxația intravitreană a nucleului.
  • Postoperatorii precoce: prolaps de iris, hifemă, edem cornean, decolare de coroidă, hipertonie oculară tranzitorie, endoftalmită (la 24-48 ore).
  • Postoperatorii tardive: distrofie endotelială buloasă, astigmatism indus de sutură, cataractă secundară (opacifierea capsulei posterioare).
Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

La 36 de ore după o operație de extracție a cataractei, pacientul revine acuzând durere oculară severă, fotofobie și scădere marcată a vederii la ochiul operat. Care este cea mai de temut complicație postoperatorie precoce în acest interval?

A Cataracta secundară.
Greșit — GREȘIT — Opacifierea capsulei posterioare (cataracta secundară) este o complicație postoperatorie tardivă, nu precoce.
B Endoftalmita.
Corect — CORECT — Endoftalmita este o complicație infecțioasă severă ce apare tipic precoce, la 24-48 de ore postoperator, manifestată prin durere intensă și scăderea vederii.
C Subluxarea cristalinului.
Greșit — GREȘIT — Subluxarea cristalinului opacificat este o complicație a cataractei neoperate, nu a celei tratate chirurgical.
D Hematomul retrobulbar.
Greșit — GREȘIT — Aceasta este o complicație preoperatorie, legată de momentul efectuării anesteziei peribulbare.
E Endoftalmită fakoanafilactică.
Greșit — GREȘIT — Endoftalmita fakoanafilactică este o complicație a evoluției naturale nefavorabile (fără tratament), nu a intervenției chirurgicale.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Informațiile din sursele pentru examenul de specialitate referitoare la cataractă rămân perfect aliniate cu principiile oftalmologice actuale. Diagnosticul clinic și indicația chirurgicală ca unic tratament curativ sunt standarde de aur confirmate.

Fără divergențe semnificative

Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.

Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.