Cancerul ovarian

Cancerul ovarian

Epidemiologie și factori de risc · Screening-ul cancerului ovarian · Diagnostic clinic · Diagnostic paraclinic
De ce contează

Cancerul ovarian are o mortalitate ridicată din cauza diagnosticului frecvent în stadiu avansat. Pentru un medic de familie, recunoașterea simptomelor nespecifice (precum un sindrom de colon iritabil nou instalat după 50 de ani) este vitală pentru a depista boala într-o fereastră curabilă.

Epidemiologie și factori de risc

Cancerul ovarian are o mortalitate ridicată din cauza diagnosticării frecvente în stadiu avansat. Afectează predominant femeile de vârstă mijlocie și vârstnice, 75% din cazuri fiind diagnosticate la femei peste 55 de ani.

Majoritatea cazurilor sunt sporadice, dar 5-15% se datorează sindroamelor genetice. Femeile purtătoare de mutații BRCA1 au un risc de 39% de a dezvolta boala, iar Sindromul Lynch (cancerul colorectal ereditar non-polipozic) asociază un risc de 6,7%.

Factorii de risc includ obezitatea, terapia de substituție hormonală pe termen lung, fumatul și expunerea la azbest. Factorii protectori care reduc riscul sunt administrarea de contraceptive orale, nașterea și alăptarea.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 58 de ani, fumătoare, cu obezitate grad I, vă întreabă despre riscul ei de a dezvolta cancer ovarian. Care dintre următoarele afirmații despre factorii de risc și protecție este corectă conform datelor epidemiologice?

A Fumatul este considerat un factor protector pentru cancerul ovarian.
Greșit — GREȘIT — Fumatul este un factor de risc, alături de obezitate și expunerea la azbest.
B Terapia de substituție hormonală pe termen lung reduce riscul de îmbolnăvire.
Greșit — GREȘIT — Terapia de substituție hormonală pe termen lung este un factor de risc recunoscut.
C Alăptarea și utilizarea contraceptivelor orale sunt factori protectori.
Corect — CORECT — Contraceptivele orale, nașterea și alăptarea reduc riscul de a dezvolta cancer ovarian.
D Sindromul Lynch asociază un risc de 39% de a dezvolta boala.
Greșit — GREȘIT — Riscul de 39% este asociat cu mutațiile BRCA1. Sindromul Lynch asociază un risc de 6,7%.
E Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la femei cu vârsta sub 40 de ani.
Greșit — GREȘIT — 75% din cazuri sunt diagnosticate la femei peste 55 de ani.

Screening-ul cancerului ovarian

Fără screening la risc mediu

La femeile cu risc mediu, nu există recomandare de screening (Grad 1A).

Strategiile de screening precum antigenul CA-125, ecografia transvaginală sau testarea multimodală nu reduc mortalitatea și sunt asociate cu o rată ridicată de teste fals pozitive.

Pacientele cu risc crescut (istoric familial, mutații BRCA1/BRCA2, sindrom Lynch) necesită trimitere la genetică clinică. Acestea pot beneficia de strategii de reducere a riscului, precum salpingo-ooforectomia bilaterală profilactică.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 45 de ani, asimptomatică și fără istoric familial de cancer, solicită efectuarea unei ecografii transvaginale și dozarea CA-125 pentru „screening-ul cancerului ovarian”. Cum o consiliați corect?

A Recomandați testarea, deoarece reduce semnificativ mortalitatea generală.
Greșit — GREȘIT — Aceste strategii de screening nu au demonstrat o reducere a mortalității.
B Recomandați doar dozarea anuală a markerului tumoral CA-125.
Greșit — GREȘIT — Nu există nicio recomandare de screening la femeile cu risc mediu, nici măcar doar prin markeri.
C Nu recomandați testarea, deoarece la femeile cu risc mediu nu există indicație de screening.
Corect — CORECT — Screening-ul la risc mediu nu reduce mortalitatea și se asociază cu o rată ridicată de teste fals pozitive și intervenții inutile.
D Indicați salpingo-ooforectomie bilaterală profilactică pentru siguranță maximă.
Greșit — GREȘIT — Intervenția profilactică este rezervată pacientelor cu risc crescut (BRCA1/BRCA2, sindrom Lynch).
E Recomandați efectuarea unui RMN pelvin anual în loc de ecografie.
Greșit — GREȘIT — Nicio metodă imagistică nu este recomandată pentru screening-ul de rutină la populația cu risc mediu.

Diagnostic clinic

Deși considerată anterior o „boală tăcută”, majoritatea femeilor prezintă simptome nespecifice, dar cu frecvență și severitate mai mare decât în patologia benignă. Cancerul ovarian trebuie inclus în diagnosticul diferențial al simptomelor abdomino-pelvine vagi, dar persistente.

Simptomatologia cancerului ovarian
  • Distensie abdominală sau balonare
  • Dureri pelvine sau abdominale
  • Micțiuni imperioase sau frecvența urinară crescută
  • Simptome generale: pierdere în greutate sau astenie inexplicabilă
  • Modificare inexplicabilă a tranzitului intestinal
  • 50 ani cu simptome nou-apărute de sindrom de colon iritabil

  • Ascită sau masă pelvină/abdominală la examinare
Atenție la diagnosticul de colon iritabil!

Debutul sindromului de colon iritabil (IBS) la pacientele cu vârsta peste 50 de ani necesită atenție specială. Există o suprapunere semnificativă a simptomelor, iar atribuirea greșită către IBS poate întârzia diagnosticul de cancer ovarian.

Boala se poate prezenta cu sindroame paraneoplazice: degenerescență cerebeloasă subacută, debut brusc de keratoze seboreice (semnul Leser-Trélat) sau tromboze venoase migratoare/recurente (sindromul Trousseau). Boala avansată asociază obstrucție intestinală/ureterală sau dispnee.

O excepție de la prezentarea tardivă sunt tumorile stromale din cordonul sexual. Acestea produc manifestări hormonale (pubertate precoce, sângerare uterină anormală, virilizare), motiv pentru care 70% sunt diagnosticate precoce, în stadiul I.

Verifică-te
Grilă · alege un răspuns

O pacientă de 54 de ani se prezintă acuzând de o lună balonare persistentă, dureri pelvine difuze și modificarea tranzitului intestinal. Nu a mai avut probleme digestive anterior. Care este cea mai adecvată atitudine diagnostică?

A Se stabilește diagnosticul de sindrom de colon iritabil și se inițiază tratament antispastic.
Greșit — GREȘIT — Debutul simptomelor de colon iritabil la o pacientă >50 de ani necesită excluderea promptă a unui cancer ovarian.
B Se suspectează un cancer ovarian și se recomandă investigații suplimentare (CA-125, ecografie).
Corect — CORECT — Simptomele abdomino-pelvine nespecifice, dar persistente și nou apărute la o femeie peste 50 de ani impun includerea cancerului ovarian în diagnosticul diferențial.
C Se recomandă screening genetic pentru mutația BRCA1.
Greșit — GREȘIT — Testarea genetică se face pe baza istoricului familial, nu ca primă linie de diagnostic la o pacientă simptomatică.
D Se consideră o prezentare tipică pentru o tumoră stromală din cordonul sexual.
Greșit — GREȘIT — Tumorile stromale se prezintă cu manifestări hormonale (virilizare, sângerări), nu predominant digestive.
E Se indică direct chirurgie laparoscopică cu examen histologic.
Greșit — GREȘIT — Chirurgia este pasul de confirmare, dar evaluarea inițială necesită imagistică și markeri tumorali.

Diagnostic paraclinic

Evaluarea include examen fizic (pelvin, rectovaginal) și imagistică (ecografie transvaginală, abdominală, CT, RMN, PET). Determinarea markerilor tumorali CA-125, HE4 (proteina epididimală umană-4) și a scorului ROMA sunt utile pentru diagnostic.

Confirmarea necesită chirurgie laparoscopică cu excizia masei și examen histologic. În stadiile avansate cu ascită și carcinomatoză peritoneală, este obligatorie o biopsie tisulară pentru confirmare.

Rolul medicului de familie

Recunoașterea timpurie în asistența primară îmbunătățește prognosticul. Evaluarea de bază include istoricul familial, analiza simptomelor și examenul clinic abdomino-pelvin.

Deși nu există un test ideal, dozarea CA-125 și ecografia reprezintă opțiuni rezonabile de primă linie în cabinetul medicului de familie pentru femeile cu simptome nespecifice, în special cele cu vârsta peste 50 de ani.

Surse examen vs Ghiduri actuale

Managementul și screening-ul cancerului ovarian au fost clarificate de ghidurile recente. Deși sursele pentru examen sunt în mare parte aliniate, există nuanțări importante aduse de USPSTF privind screening-ul populațional și de RCOG privind conduita post-chirurgie profilactică.

1. Screening cancer ovarian la risc mediu

Eficiența metodelor de screening a fost intens studiată pentru a reduce mortalitatea ridicată a bolii. Totuși, balanța risc-beneficiu s-a dovedit a fi nefavorabilă la populația generală. Sursă: USPSTF 2018

Comparație
Screening cancer ovarian la risc mediu
Surse examen
  • Recomandare: Nu există recomandare de screening (Grad 1A)
  • Justificare: Nu reduce mortalitatea, dă fals pozitive
USPSTF 2018
  • Recomandare: Recomandare activă împotriva screening-ului (Grad D)
  • Justificare: Daune certe (chirurgie inutilă) fără beneficiu de mortalitate

2. Terapia hormonală după chirurgia profilactică

Femeile cu risc genetic înalt (BRCA, Lynch) beneficiază de excizia profilactică a ovarelor și trompelor, adesea la vârste tinere, ceea ce induce brusc menopauza chirurgicală. Sursă: RCOG 2022

Comparație
Terapia hormonală după chirurgia profilactică
Surse examen
  • Management post-operator: Nemenționat explicit
  • Durata HRT: N/A
RCOG 2022
  • Management post-operator: Terapie de substituție hormonală (HRT) obligatorie
  • Durata HRT: Până la vârsta medie a menopauzei naturale

Sinteză

Pe scurt, actualizările din ghiduri subliniază următoarele direcții practice pentru medicul de familie:

Ce să actualizezi mental față de surse examen
  • 1
    Screening populațional → Este ferm descurajat (Grad D) din cauza daunelor asociate testelor fals pozitive.
  • 2
    Menopauza chirurgicală → Necesită compensare hormonală la femeile tinere cu mutații genetice operate profilactic.
Felicitări — ai parcurs lecția!

Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.