Cancerul colorectal este cea mai frecventă malignitate digestivă în România. Recunoașterea precoce a sângerărilor oculte și a schimbărilor de tranzit salvează vieți, mai ales în contextul scăderii vârstei de debut sub 50 de ani. Screening-ul activ în cabinetul medicului de familie este instrumentul principal pentru reducerea mortalității.
Cancerul colorectal reprezintă dezvoltarea de tumori maligne la nivelul colonului și rectului, în >95% din cazuri fiind vorba despre adenocarcinome (cu origine în epiteliul intestinal). Alte tipuri histologice includ carcinoame epidermoide (epiteliul anal), tumori carcinoide, sarcoame, limfoame sau metastaze (sân, ovar, prostată, plămân, stomac, melanoame). În România, ocupă primul loc ca frecvență dintre cancerele digestive, vârsta medie de diagnosticare fiind de 60-65 ani.
Polipii sunt frecvent localizați pe colonul descendent și sigmoid (70%). Riscul de malignizare depinde de dimensiune (cei >15 mm au risc crescut) și de histologie: polipii adenomatoși se malignizează în 2-10 ani, în timp ce polipii hiperplazici nu au risc de transformare malignă.
Apariția cancerului colorectal se face prin trei mecanisme: sporadic (80%) la persoanele peste 60 de ani, familial (15-20%) la rude de gradul I sub 50 de ani, și ereditar (5%) la tineri cu polipoză sau sindrom Lynch. Localizarea predominantă este la nivel rectosigmoidian (50%) și cecoascendent (20-25%).
Când tumora depășește seroasa, celulele se pot grefa la distanță. Grefarea pe ovare determină apariția tumorilor Krukenberg, iar la nivelul fundului de sac Douglas formează nodulii Blumer (care se pot palpa la tușeul rectal).
O piesă de rezecție colonică este evaluată histopatologic. Raportul descrie o tumoră care invadează toată grosimea peretelui colonic, dar fără interesare a ganglionilor limfatici regionali. În ce stadiu Dukes se încadrează?
Boala evoluează mult timp asimptomatic. Manifestările includ tulburări de tranzit (alternanță constipație-diaree, tenesme), hemoragii digestive inferioare (sângerări oculte, rectoragie, hematochezie sau melenă), semne de ocluzie intestinală incompletă și, tardiv, masă tumorală palpabilă, astenie, scădere ponderală și ascită.
Apare în tumorile stenozante și se manifestă prin dureri colicative, balonări periombilicale și unde peristaltice vizibile de-a lungul cadrului colic, care se opresc într-un punct fix (la nivelul stenozei), acompaniate de zgomote hidroaerice și calmate de emisia de gaze și fecale.
Neoplasmul de rect este asimptomatic mult timp dacă e localizat în ampula rectală, dar dă simptome precoce lângă sfincter: rectoragii cu sânge roșu, tenesme rectale, senzație de defecare incompletă și prurit anal. Invazia plexului pelvin determină dureri lombosciatice cu iradiere perineală și cistalgii. Neoplasmul de colon transvers împrumută caracteristici mixte și poate mima suferințe gastrice, pancreatice sau biliare.
Un pacient diagnosticat cu neoplasm de colon descendent prezintă dureri colicative, balonări periombilicale și unde peristaltice vizibile care se opresc brusc. Simptomele se calmează după emisia de gaze și fecale. Cum se numește acest sindrom?
Bilanțul diagnostic vizează confirmarea tumorii, evaluarea extensiei și identificarea complicațiilor. Colonoscopia este cea mai sensibilă metodă, permițând vizualizarea întregului cadru colic și prelevarea de biopsii, deși nu apreciază extensia intraparietală.
Detectarea hemoragiilor oculte se face preferabil prin testul imunochimic fecal (FIT), care elimină rezultatele fals pozitive/negative date de dietă în vechiul test Hemocult.
Diagnosticul pozitiv se bazează pe semnele clinice sugestive, confirmate prin explorări endoscopice cu biopsie și imagistică. Screening-ul populației cu risc se face prin testarea hemoragiilor oculte și endoscopie.
Prognosticul este mai favorabil la femei, la pacienții cu tumori pe colon (față de rect) și pe colonul stâng (față de drept). Tumorile bine diferențiate și cele polipoide/exofitice au evoluție mai bună. Prognostic sever au tinerii sub 30 de ani, tumorile ulcerate/infiltrative, carcinoamele cu celule în inel cu pecete, invazia perineurală/vasculară și prezența a >4 ganglioni metastazați.
Tratamentul curativ este chirurgical și presupune rezecția tumorii cu limite de siguranță de 5 cm și disecția ganglionilor limfatici. Intervențiile includ hemicolectomie (dreaptă/stângă), sigmoidectomie, rezecție rectală cu anastomoză sau amputație rectală cu colostomă stângă (dacă tumora este la <6 cm de orificiul anal). Chirurgia paleativă (by-pass, stomă) se aplică în stadii avansate.
Radioterapia este utilizată ca tratament adjuvant (pre- și post-operator) specific în cancerul de rect. Chimioterapia utilizează agenți precum 5-fluorouracil, leucovorin, levamisol, oxaliplatin, capecitabină, bevacizumab, cetuximab și panitumumab.
Pacienții operați necesită supraveghere timp de 3-5 ani, la intervale de 3-6 luni (clinic, test FIT, teste hepatice, ACE). Colonoscopia se efectuează la 6-12 luni pentru depistarea recidivelor. Se recomandă CT abdominal și toracic anual în primii 3 ani, ulterior colonoscopia repetându-se la fiecare 3-5 ani.
Un pacient operat curativ pentru cancer de colon se prezintă pentru planul de monitorizare. Conform protocolului, la ce interval trebuie efectuată prima colonoscopie de control postoperator?
Verificarea informațiilor din sursele de examen cu ghidurile actuale (ESMO 2023, German CPG 2026) arată schimbări majore în screening, stadializare și abordare chirurgicală.
Creșterea incidenței cancerului colorectal la adulții tineri a determinat revizuirea protocoalelor de screening populațional. Sursă: ASCO 2020 / USPSTF 2021
Clasificarea Dukes a fost istoric utilă, dar nu oferă detaliile necesare pentru deciziile terapeutice moderne. Sursă: German CPG 2026
Abordul chirurgical în cancerul de rect inferior s-a rafinat pentru a evita amputațiile rectale inutile și a păstra calitatea vieții. Sursă: EAES/ESCP 2026
Când colonoscopia nu poate fi finalizată, este necesară o metodă imagistică alternativă pentru evaluarea restului colonului. Sursă: ESGE/ESGAR 2015
Descoperirea instabilității microsatelitare (MSI-H) ca biomarker a revoluționat tratamentul sistemic. Sursă: ESMO 2023
Pe scurt, iată ce s-a schimbat în practica modernă:
Consolidează ce ai citit, apoi mergi mai departe.
Materialul de farmacologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de biochimie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Materialul de semiologie este în lucru și apare aici imediat ce e gata. Până atunci, ai lecția completă și flashcard-urile.
Stadiul A: >80%; Stadiul B: 60-80%; Stadiul C: ~50%; Stadiul D: <25%.
Atunci când tumora este localizată la o distanță de <6 cm de orificiul anal.
Hemoragia (anemie feriprivă), stenoză/ocluzie (mai ales pe stânga), perforație (tumorală sau diastatică), fistulizare (vezică, vagin, stomac), complicații urinare (hidronefroză) și metastazare.
Ficatul (80%).
Colon drept: diaree și sângerare ocultă (anemie severă). Colon stâng: constipație (scaune „în creion”) și sângerare vizibilă (sânge, mucus, puroi).
Dureri colicative, balonări și unde peristaltice vizibile care se opresc într-un punct fix, calmate de emisia de gaze și fecale.
Dimensiunea >15 mm și histologia de tip adenomatos (malignizare în 2-10 ani). Polipii hiperplazici nu au risc de transformare.
Testul FIT (imunochimic) elimină rezultatele fals pozitive/negative cauzate de dietă.
Este util pentru urmărirea postoperatorie și depistarea recurențelor (crescut în 70% din cazuri).