Cancerul colorectal ocupă primul loc ca frecvență între cancerele digestive în România. Depistarea precoce prin screening în cabinetul medicului de familie salvează vieți, deoarece stadiile incipiente au o supraviețuire de peste 80%, în timp ce boala evoluează mult timp asimptomatic.
Cancerul colorectal reprezintă tumori maligne localizate la nivelul colonului și rectului, în > 95% din cazuri fiind adenocarcinome. În România, ocupă primul loc ca frecvență dintre cancerele digestive. Frecvența crește după vârsta de 40 de ani, iar vârsta medie de diagnosticare este de 60-65 ani.
Riscul crește semnificativ la vârsta de peste 50 de ani și în prezența antecedentelor familiale (risc crescut de 2-3 ori pentru rude de gradul I cu neoplasm sub 50 de ani). Antecedentele personale de neoplasm cresc riscul de 1,45 ori pentru un al doilea cancer, iar 1,5-3% din pacienții rezecați prezintă neoplazii metacrone la minimum 2 ani distanță.
Sindroamele ereditare de polipoză familială au transmitere autozomal dominantă și risc de malignizare 100% până la vârsta de 50 de ani.
Factorii de mediu agravanți includ fumatul, consumul de alcool, carnea roșie și obezitatea. Rol protector au dieta bogată în fibre, vitaminele (A, C, E, D), terapia cu AINS (aspirină), statinele și exercițiul fizic constant.
Un pacient de 35 de ani este diagnosticat cu polipoză adenomatoasă familială (FAP). Care este riscul ca acesta să dezvolte cancer colorectal până la vârsta de 50 de ani în absența tratamentului profilactic (colectomie)?
Localizarea este predominantă la nivel rectosigmoidian (50%) și cecoascendent (20-25%). Macroscopic, pe colonul drept predomină tumorile vegetante, iar pe stânga cele stenozante „în virolă”. Microscopic, 95% sunt adenocarcinome.
| Stadiu | Descriere |
|---|---|
| Stadiul A | Tumora limitată la mucoasă |
| Stadiul B1 | Tumora localizată în musculară proprie |
| Stadiul B2 | Invadează toată grosimea peretelui colonic, fără interesare ganglioni |
| Stadiul B3 | Tumora invadează structurile vecine |
| Stadiul C | B1, B2, B3 + invazie ganglioni limfatici |
| Stadiul D | Metastaze în organe la distanță |
Diseminarea se face local, limfatic, hematogen (frecvent ficat și pulmon) sau peritoneal. Grefarea peritoneală poate determina tumori ovariene (tumori Krukenberg) sau noduli în fundul de sac Douglas (noduli Blumer palpabili la tușeu rectal).
Boala evoluează mult timp asimptomatic. Semnele de alarmă includ dureri abdominale, tulburări de tranzit (diaree, constipație, tenesme) și hemoragii digestive inferioare (sângerări oculte, rectoragie, melenă). Semnele generale (scădere în greutate, astenie) și masa tumorală palpabilă apar tardiv.
În neoplasmul de rect, simptomele sunt mai precoce dacă tumora e lângă sfincter: rectoragii cu sânge roșu, tenesme rectale, senzație de defecare incompletă și dureri lombosciatice prin invazia plexului pelvin.
Un pacient de 65 de ani se prezintă pentru astenie marcată și paloare. Analizele arată o anemie feriprivă severă, iar testul FIT este pozitiv. Pacientul nu prezintă tulburări de tranzit evidente, dar acuză vagi dureri în flancul drept. Care este cea mai probabilă etiologie?
Colonoscopia este cea mai sensibilă metodă de diagnostic, permițând explorarea întregului cadru colic, prelevarea de biopsii și rezecția polipilor. Rectosigmoidoscopia flexibilă explorează ultimii 60 cm, unde se află 50-60% dintre cancere.
Pentru stadializare se utilizează CT torace, abdomen, pelvis și ecografia (inclusiv endorectală). Biologic, se constată frecvent anemie hipocromă microcitară. Markerul tumoral ACE (antigen carcinoembrionar) este crescut în 70% din cazuri, dar este nespecific, fiind util mai ales în urmărirea postoperatorie.
Testul imunochimic fecal (FIT) este metoda actuală preferată pentru detectarea hemoragiilor oculte în scaun, înlocuind testele clasice influențate de dietă.
Un pacient de 62 de ani a suferit o rezecție curativă pentru un adenocarcinom colonic stadiul Dukes B2. Medicul de familie îi recomandă planul de monitorizare. Care este rolul principal al dozării antigenului carcinoembrionar (ACE) la acest pacient?
Prognosticul este mai bun pentru tumorile de colon stâng față de drept, și pentru cele bine diferențiate. Factorii de prognostic negativ includ invazia profundă, aspectul infiltrativ, invazia limfatică/venoasă și prezența a peste 4 ganglioni metastazați.
Screeningul la pacienții cu risc mediu (peste 50 de ani) include test FIT și sigmoidoscopie la 5-10 ani. Pentru pacienții cu risc mare, screeningul începe la 40 de ani și include obligatoriu colonoscopie.
Tratamentul curativ constă în rezecția tumorii cu limite de siguranță de 5 cm și disecția ganglionilor limfatici. Este contraindicat în prezența metastazelor diseminate. Radioterapia are rol adjuvant important în cancerul de rect (pre- și post-operator).
Supravegherea impune colonoscopie la 6-12 luni pentru recidive, CT anual în primii 3 ani și dozarea seriată a ACE. Ulterior, colonoscopia se repetă la 3-5 ani.
Supraviețuirea la 5 ani depinde strict de stadiu: > 80% în stadiul Dukes A, 60-80% în stadiul B, ~50% în stadiul C și sub 25% în stadiul D.
Un bărbat de 42 de ani vine la cabinet pentru un control de rutină. Tatăl său a fost diagnosticat cu cancer de colon la vârsta de 48 de ani. Care este atitudinea corectă privind screening-ul pentru cancerul colorectal la acest pacient?
Sursele pentru examenul de specialitate rămân aliniate cu ghidurile internaționale actuale privind screening-ul, diagnosticul și managementul cancerului colorectal.
Sursele examen rămân aliniate cu ghidurile actuale pentru acest subiect. Nu s-au identificat schimbări de paradigmă, target-uri noi sau indicații inversate. Recomandările din manual pot fi folosite cu încredere în practica clinică curentă.
Treci la grile ca să consolidezi ce ai învățat.
Sunt factori de risc pentru cancerul colorectal:
Se poate afirma despre epidemiologia cancerului colorectal că:
NU sunt manifestări clinice ale neoplasmului de colon drept:
NU sunt manifestări clinice ale neoplasmului de colon stâng:
Sunt utile în diagnosticul cancerului colorectal:
NU sunt complicații ale cancerului colorectal:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre polipii colorectali:
Despre prognosticul cancerului colorectal se poate spune că:
Sunt indicate în tratamentul cancerului colorectal:
Sunt adevărate următoarele informații:
Sunt criterii de diagnostic pentru stadializarea Dukes a cancerului colorectal:
Sunt factori de risc pentru cancerul colorectal:
Sunt adevărate următoarele afirmații despre neoplasmul de rect:
Despre urmărirea postoperatorie a cancerului colorectal se poate spune că:
Pacient 68 ani, cu astenie și scădere ponderală, prezintă Hb 8.5 g/dL, diaree și durere surdă în flancul drept. Testul FIT este pozitiv. Care este cea mai probabilă localizare a tumorii?
Pacient 72 ani prezintă dureri abdominale colicative calmate de emisia de gaze, constipație progresivă și scaune 'în creion'. Irigografia evidențiază o stenoză 'în virolă'. Care este diagnosticul cel mai probabil?
Pacient 60 ani acuză rectoragii cu sânge roșu proaspăt, tenesme și dureri lombosciatice cu iradiere perineală. La tușeul rectal se palpează o formațiune dură, neregulată. Care este diagnosticul suspectat?
Femeie 65 ani, cunoscută cu neoplasm de colon stâng refuzat chirurgical în urmă cu 1 an, se prezintă la UPU pentru febră (38.5°C), dureri hipogastrice, disurie severă și emisie de gaze prin urină (pneumaturie). Examenul sumar de urină arată leucociturie masivă și floră microbiană abundentă. Care este complicația dezvoltată de pacientă?
Un bărbat de 42 de ani se prezintă pentru un consult de rutină. Tatăl său a fost diagnosticat cu cancer de colon la vârsta de 48 de ani, iar un frate a fost recent diagnosticat cu polipi adenomatoși multipli. Pacientul este asimptomatic, tranzit intestinal normal, fără sângerări. Conform recomandărilor de screening pentru pacienții cu risc mare, care este atitudinea corectă?
Pacient 64 ani, operat în urmă cu 2 ani pentru un adenocarcinom de colon stâng (hemicolectomie stângă, stadiul Dukes B). La controlul periodic, pacientul este asimptomatic, dar analizele de laborator arată o creștere semnificativă a nivelului antigenului carcinoembrionar (ACE) și a fosfatazei alcaline. Ecografia abdominală decelează multiple formațiuni nodulare hepatice hipoecogene. Care este semnificația clinică a acestor modificări?
La nivel rectosigmoidian (50% din cazuri).
Adenocarcinomul.
Prin anemie feriprivă (sângerare ocultă), diaree și tumori de aspect vegetant.
Ficatul (80% din cazuri).
Rectocolita ulcerohemoragică (după 10 ani de evoluție).
De la 50 de ani (prin test FIT și sigmoidoscopie).